9 miliarde de euro plati directe pentru Romania si Bulgaria

Proiectul bugetului comunitar pentru perioada 2007-2013, care urma prezentat, ieri, de Comisia Europeana, Parlamentului de la Strasbourg este de natura sa starneasca revolta marilor contributori.

Proiectul bugetului comunitar pentru perioada 2007-2013, care urma prezentat, ieri, de Comisia Europeana, Parlamentului de la Strasbourg este de natura sa starneasca revolta marilor contributori. Potrivit informatiilor dezvaluite de surse europene citate de EUObserver, bugetul elaborat de executivul european nu a tinut seama de solicitarea celor sase membre UE - Franta, Germania, Marea Britanie, Austria, Olanda si Suedia - care au cerut oficial inghetarea contributiilor la 1 la suta din PIB-ul european. Considerand ca prioritatile fixate in perioada mentionata sunt mult mai importante decat economiile de fonduri, Comisia a propus marirea cu o treime a bugetului comunitar, care ar ajunge de la 116 miliarde de euro in 2006 la 153 de miliarde euro in 2013, ceea ce ar presupune cresterea contributiilor fiecarei tari membre de la 1,11 la suta din PIB la 1,24 la suta din PIB. Evident, proiectul va fi supus unor dezbateri furtunoase, o decizie finala urmand sa fie luata - prin unanimitate - la Consiliul European din martie a.c. Nu pare foarte sigur ca propunerea Comisiei va supravietui negocierilor si ca bugetul Europei largite va fi, intr-adevar, generos. Pentru Romania, insa, cel mai important ramane faptul ca pachetul financiar elaborat de Comisie porneste de la premisa ca tara noastra va deveni membra a Uniunii in 2007. In al doilea rand, pe baza propunerii Comsiei, pot avansa negocierile in capitole dificile cum ar fi agricultura. Potrivit BBC, pentru Romania si Bulgaria a fost alocat un pachet financiar comun direct de 9,056 miliarde euro pentru primii trei ani de la aderare, dintre care Romaniei ii vor reveni aproximativ doua treimi. Cele noua miliarde vor fi repartizate astfel: 8,237 miliarde euro pentru dezvoltarea generala a regiunii, 1,120 miliarde euro pentru agricultura, 320 milioane de euro pentru siguranta nucleara, 346 milioane euro pentru traducere si translatie si 82 milioane euro pentru administratie. In privinta dezvoltarii agricole si a zonelor rurale, Comisia va respecta pentru Romania si Bulgaria aceleasi reguli stabilite pentru cele zece state care adera la UE in mai 2004. Astfel, agricultorii romani si bulgari vor primi 25 la suta din subventiile UE la nivelul anului 2007, iar acestea vor creste gradual in fiecare an pentru a atinge nivelul comunitar in 2016. Platile directe pentru acest sector in primii trei ani pentru Romania si Bulgaria au fost proiectate la 1,312 miliarde euro (Romaniei revenindu-i 881 milioane euro). Dintre toate tarile candidate, Romania are cel mai ridicat nivel de populatie angajat in agricultura (44 la suta din totalul populatiei, in timp ce Polonia are doar 25 la suta). De aceea, majoritatea subventiilor se vor orienta catre dezvoltarea zonelor rurale si crearea de locuri de munca alternative, de exemplu in domeniul serviciilor, prin fonduri de dezvoltare rurala estimate la 2,4 miliarde de euro pentru Romania in primii trei ani dupa aderare. Potrivit BBC, in pachetul financiar, partea leului revine subventiilor pentru regiunile sarace si subdezvoltate, si anume 5,9 miliarde euro pentru Romania si peste 2 miliarde pentru Bulgaria. Guvernele celor doua tari vor trebui sa contribuie, insa, la finantarea acestor proiecte. Corespondentul BBC la Bruxelles remarca o diferenta importanta fata de pachetul financiar pentru primul val de extindere: absenta asa-numitei facilitati Schengen pentru intarirea controalelor la frontiera, cu toate ca atat Romania, cat si Bulgaria vor trebui sa asigure granite dificile: fosta Uniune Sovietica si fosta Iugoslavie.