Cum se făcea prognoza meteo acum 100 de ani. Românii anticipau vremea după cum stătea vaca la muls sau după cum lucea toporul

Furtuna

Cu un veac în urmă, când timpul probabil nu putea fi aflat de la televizor sau de pe internet, oamenii aveau metode mai puţin ştiinţifice prin care încercau să anticipeze starea vremii.

România are un serviciu meteorologic încă din 1884 însă prognozele făcute în mod profesionist au început să ajungă la populaţie abia după ce televiziunea şi radioul au luat amploare.

La începutul secolului trecut, ţăranii, adică marea majoritate a locuitorilor din România, credeau că ploaia este, de fapt, sudoarea balaurilor care cară norii în spate. Conform lucrării "Meteorologie populară", definitivată în 1914 de către profesorul Traian Gherman, oamenii era convinşi că "balaurii care poartă norii au un pieptar, care le ţine de căldură. De obosiţi ce sunt, asudă şi sudoarea aceasta pică jos, iar noi o numim ploaie".
De asemenea, mitologia populară mai spune că Ilie aleargă prin cer după draci, căutând să îi pocnească cu biciul. "Dacă îi păleşte, oamenii zic că fulgeră, iar dacă nu-i păleşte zic că trăsneşte. Câteodată păleşte şi pe câte un om, că-i rău ca dracul".

Aşa stând lucrurile, nici nu e de mirare că ţăranii puteau vedea un semn de schimbare a vremii în aproape orice. Vă prezentăm o parte a credinţelor populare după care românii se ghidau cu un secol în urmă, aşa cum apar în lucrarea lui Traian Gherman:

După animale

- Dacă vaca la muls îşi lasă coada în jos e semn de ploaie. Iar dacă se întoarce cu capul spre şură e semn de furtună;
- Caii când nu vor să mănânce şi stau îngânduraţi sau când pipă (dau din cap) e a ploaie;
- Când mănâncă oile mult, de crezi că crapă, să ştii că mâine până la prânz trebuie să ploaie. Când oile se duc din vale să pască pe deal iarăşi e a ploaie. Dacă însă umblă răzleţe şi lacome după mâncare e a vânt;
- Dacă berbecii se întorc cu dosul către vânt e a ploaie;
- Porcul de va duce paie în gură la coteţ şi de îşi va drege culcuşul e semn de ploaie şi vreme grea;
- Dacă sare mâţa va urma vreme rea;
- Când puii de găină chiscuiesc într-una şi caută adăpost e a ploaie;
- Raţele scăldându-se e a vreme moale, iar raţele stând într-un picior e a secetă;
- Când se bat vulpile în coadă e a vreme moale;
- Dacă oile înainte de a le mulge zbiară, e semn de iarnă lungă;
- Când afli vara şoareci spânzuraţi, iarna va fi grea;

După insecte

- Muştele ce se pun pe coarnele vitelor, dacă se pun multe e a ploaie;
- Când umblă tare musca cânească, să te porţi cu fânul că are să ploaie;
- Lăcustă moartă în margine de pârâu e semn de secetă;
- Dacă se arată un fluture alb de timpuriu primăvara, are să ningă;

După semnele naturii

- Dacă se înnourează de dimineaţă, ploaie nu va fi;
- Când merg norii de la sfinţit spre răsărit, va ploua;
- Ploaia de dimineaţă ţine puţin şi se împrăştie;
- Dacă se arată curcubeul pe cer pe când plouă, va înceta ploaia;
- Când „fulgeră fără tun" înseamnă căldură şi secetă;

După vise

- Când visezi cu mort sau cu peşti e a vreme moale. Dacă visezi cu zăpadă e a soare senin. Albinele sunt a vreme bună, iar de visezi cu oi, e a brumă. Dacă visezi cu cai, va urma vreme vântoasă;

Diverse

- Dacă te strâng tare opincile, e a vreme uscată;
- Toporul dacă luceşte e a vreme bună;
- Jugul vitelor de va sclipi e a vreme bună;
- Iarna dacă arde bine focul şi bubuie, noaptea va fi senin şi frig mare;
- Când se văd aproape munţii, e semn de ploaie;
- Lemnul ţiuie în foc a vreme rea;