La maniere, practica ne omoară!

Rezultatele în teren ale unui studiu GfK pentru "Wall Street Journal", privind bunele maniere la europeni, arată că bucureştenii au doar noţiunea teoretică a celor şapte ani de acasă

Rezultatele în teren ale unui studiu GfK pentru "Wall Street Journal", privind bunele maniere la europeni, arată că bucureştenii au doar noţiunea teoretică a celor şapte ani de acasă

Românii sunt printre cei mai exigenţi europeni în materie de bune maniere şi politeţe, spune un studiu al GfK România. Printre semnele de bună creştere pe care românii le consideră naturale se numără respectarea interdicţiilor privind fumatul în locurile publice, punctualitatea şi închiderea telefonului mobil la masă. Aşa spune teoria, pentru că o scurtă plimbare prin restaurantele, autobuzele şi instituţiile publice din Bucureşti demonstrează în cele mai multe situaţii contrariul.

La capitolul punctualitate, miticii se cred egali cu austriecii. Într-un procent impresionant, de 58%, ei consideră că este important să ajungi la timp la o întâlnire sau chiar înainte, să respecţi un program dinainte stabilit. Probabil în sondaj nu au fost incluşi şi parlamentarii români care şi-au făcut un obicei în a întârzia deschiderea şedinţelor de plen. Nu la fel stă situaţia şi la ora de închidere a şedinţei, care este mai mereu devansată. Nici în administraţia locală lucrurile nu stau mult diferit. Nu mai departe, şedinţa Consiliului Local a Sectorului 1 din această săptămână a început cu o întârziere de câteva minute.

Sănătatea şi justiţia, la coada clasamentului

În administraţie a mai apărut însă o problemă de politeţe: decenţa. Pe uşa Primăriei Sectorului 5 scrie clar, cu litere mari, că nu vor fi acceptate în audienţă decât persoanele îmbrăcate decent.

În top stau însă cei din justiţie şi sănătate. În instanţă, punctualitatea şi organizarea merg mână în mână. Şi atunci. când una lipseşte, este lesne de înţeles ce se întâmplă cu cealaltă. "Este o problemă de organizare a instanţelor. De exemplu, într-o sală de şedinţe pot fi 50 de dosare, la care sunt citate cel puţin 100 de persoane, toate la aceeaşi oră. S-a întâmplat să am dosar de dimineaţă şi să intru abia la ora opt seara. Normal ar fi să aibă măcar un interval de zece minute între dosare", este de părere Paul-Cosmin Rogoveanu, avocat din Bucureşti.

La spital sau chiar cabinete particulare, ora programării este modificată cu cel puţin 15 minute, pe motiv de consultaţii prelungite. Sfertul academic este acceptabil, consideră aproximativ 11% din repondenţii anchetei.

Bucureştenii ţin telefoanele pe masă, ca tacâmurile

Un scenariu obişnuit: dejunul sau cina în oraş, cu un grup de prieteni. Pe masă, atâtea telefoane mobile, personale şi/sau de serviciu, încât un ochi neavizat ar spune că se află la o expoziţie. Sună un telefon. Potrivit rezultatelor prezentate de GfK, 28% din români consideră că lucrul cel mai potrivit este să preiei apelul şi să vorbeşti afară din local. Realitatea este alta. Într-un fast-food din Piaţa Unirii, un grup zgomotos de liceeni iau prânzul. Mobilele scumpe, aşezate ostentativ pe masă, zbârnâie non-stop. "Hai, mă, că suntem la Unirea, am chiulit de la mate. Vino şi tu, că nu mori cu o absenţă. Hai, că-i şi Ioana de la B şi te aşteaptă", dă raportul telefonic unul dintre puştii care nici nu se gândeşte să iasă afară să vorbească. "Ce să fac, să ies de fiecare dată când îmi sună telefonul? Imposibil! Eu sunt om de afaceri", se arată indignat de întrebare Iulian Mische (28 de ani, manager).

"Vorbesc în autobuz de parcă ar fi singuri"

Nu departe de fast-food, tot în buricul târgului, în zona Universităţii, doi tineri îndrăgostiţi îşi măsoară iubirea într-un pub de fiţe. Asta până când unul din cele trei telefoane de pe masă sună. El răspunde şi timp de zece minute vorbeşte. Nici ea nu se plictiseşte, pentru că începe să trimită mesaje. "Mai rău decât cu telefoanele, cel mai tare mă supără oamenii care chiar nu au cei şapte ani de acasă şi vorbesc în autobuz de parcă ar fi singuri", spune Elena Mihăilă (51 de ani), din Capitală.

Ce să fac, să ies de fiecare dată când îmi sună telefonul? Imposibil! Eu sunt om de afaceri
Iulian Mische
manager din Bucureşti

Germanii, model de civilizaţie pentru români

Ancheta privind bunele maniere a fost realizată de compania GfK Custom Research Worldwide pentru "Wall Street Journal Europe", în 20 de state din Europa, plus Statele Unite ale Americii, pe un eşantion de 20.300 de persoane. Rezultatul arată că Romănia abia primeşte o notă de trecere când vine vorba de eleganţă, pentru că europenii şi americanii îi văd pe români undeva la mijocul clasamentului: nici în topul celor mai manieraţi, dar nici în al celor lipsiţi de bun simţ. Potrivit sondajului, conaţionalii noştri sunt destul de exigenţi cu ei înşişi, doar un procent de 6% din repondenţi considerând că România este un simbol al bunei creşteri. În schimb, românii cred despre germani că sunt cei mai manieraţi, urmaţi de francezi.