Cu ce se mănâncă politica asta?

Toţi aceşti ani de ciocniri n-au mai lăsat loc vreunei dezbateri serioase. Şi totuşi, România are probleme cu mult mai importante decât criza politică. Auzind aceasta, unii vor

Toţi aceşti ani de ciocniri n-au mai lăsat loc vreunei dezbateri serioase.

Şi totuşi, România are probleme cu mult mai importante decât criza politică. Auzind aceasta, unii vor strâmba din nas. Cum adică, atunci când ţara arde, când războiul dintre palate nu mai lasă piatră peste piatră, dumneata nu vii să îngroşi vocea, nu te încrunţi, nu dai verdicte sonore?

Nu. Pentru că nu foloseşte nimănui. Cine a mai avut răgazul să privească în urmă observă uşor: toţi aceşti ani de rivalităţi, ciocniri şi lovituri pe la spate n-au mai lăsat loc vreunei dezbateri serioase. Ca de exemplu, aceea privind modalităţile prin care se poate opri hemoragia de cadre tinere şi calificate.

Statisticile, studiile demografice şi cele sociologice arată adevăruri dureroase: deficit de forţă de muncă şi un proces lent, dar sigur de îmbătrânire a populaţiei. Dacă tendinţele vor continua, nu vor mai fi destui cotizanţi pentru susţinerea sistemelor sociale.

Una dintre modalităţile de a opri această evoluţie periculoasă este, desigur, păstrarea în economia românească a unui număr cât mai mare de oameni tineri şi calificaţi. Din taxele şi impozitele plătite de ei aici, în ţară, se pot plăti pensii mai bune, se pot moderniza spitalele şi şcolile, se pot realiza proiecte de infrastructură, poate fi construită o ţară mai sigură.

Odată admis faptul că avem o problemă cu plecarea forţei de muncă, oameni responsabili din guvern şi din administraţia publică - şi chiar din instituţia prezidenţială, dacă tot vorbim de o prioritate - trebuie să se concentreze asupra cauzelor şi să propună soluţii, să vină cu programe. Asta înseamnă să faci politică. Evident, una dintre principalele cauze ale plecării tinerilor în străinătate este lipsa perspectivelor de a dobândi o casă şi, în consecinţă, de a-şi întemeia o familie.

Dar, aşa cum arată ziarul "Adevărul" în campania începută ieri, nu există o preocupare serioasă în privinţa locuinţelor pentru tineri. Ceea ce nu este decât o măsură justă a distanţei care-i separă pe liderii politici de România reală. Să recunoaştem, existau motive serioase pentru o dezbatere, pentru o confruntare de soluţii şi programe, fie ele de sorginte social-democrată, liberală sau conservatoare.

Tema însă le pare tuturor marginală, total neinteresantă în comparaţie cu luptele de gladiatori din arena goală. În acest timp, mii de tineri pleacă spre alte zări în căutarea vieţii normale ce începe cu o casă, păstrând în suflete resentimentul faţă de ţara în care s-au născut şi care i-a alungat. Iar televiziunile dezbat cu aprindere înjurăturile dintre Iliescu şi Nica Leon. Sau dacă Băsescu va respinge revocarea lui Meleşcanu sau va revoca respingerea sau, dacă nu cumva, din contră. Nu-i aşa că-i păcat să pleci dintr-o aşa ţară mişto? Noapte bună!