O zi liberă costă bugetul peste 110 milioane de euro

Pierderile se compensează parţial cu veniturile atrase din turism sau retail

O zi decretată nelucrătoare se traduce practic în pierderi bugetare pe termen scurt. Românii nu trec pe la administraţiile financiare sau pe la bănci ori companii de utilităţi pentru a-şi achita dările, însă consumă mai mult. Cele câteva zile de vacanţă sporesc veniturile obţinute de operatorii din turism sau retail, compensând astfel pierderile pe termen mediu.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat anul trecut, în cele 254 de zile lucrătoare ,venituri bugetare de peste 96 miliarde lei, adică 28,2 miliarde euro. Un calcul simplu arată astfel că Fiscul a încasat în medie peste 111 milioane de euro, într-o zi. Bani pe care, practic, statul îi pierde pe termen scurt, dar urmează să-i recupereze pe termen mediu.

În aceeaşi situaţie se află şi băncile sau companiile de utilităţi. Raportându-ne, spre exemplu, la cea mai mare bancă din sistem, respectiv BCR, care în 2006 a avut o cotă de piaţă de 25% şi a obţinut un venit net de 4,8 miliarde lei, rezultă că băncile din România pierd astfel într-o zi în care nu lucrează cu publicul aproximativ 76 milioane de lei, adică 22 milioane de euro. O parte din aceste pierderi se compensează însă, ca urmare a faptului că românii pleacă de acasă. Fie că se duc la munte, la mare, ori numai la un grătar, ei scot din buzunare sume de bani consistente.

Potrivit estimărilor Federaţiei Patronatelor din Turism, încasările din turism se vor ridica la aproximativ 3,5 milioane de euro, în cele patru zile de minivacanţă.

Vânzările de mici, cu 150% mai mari

De pe urma minivacanţei de 1 Mai au de câştigat şi retailerii. "Începând de vineri se poate observa o creştere explozivă a cererii la mici spre exemplu, produse de camping sau cărbuni pentru grătar. Faţă de o zi normală, vânzările la acest gen de produse au crescut cu 150%", a declarat, pentru "Adevărul", Andreea Mihai, directorul de marketing Carrefour România.