Noi legi privind apele şi gunoaiele

La Strasbourg se schimbă normele de protecţie a mediului În plin scandal al deşeurilor din Napoli, Parlamentul European votează noi legi de gestionare a deşeurilor. Pe lista noxelor vor

La Strasbourg se schimbă normele de protecţie a mediului

În plin scandal al deşeurilor din Napoli, Parlamentul European votează noi legi de gestionare a deşeurilor. Pe lista noxelor vor fi adăugate încă 33 de substanţe.

Potrivit comisarului european pentru mediu, Stavros Dimas, dezbaterile pentru noile directive privind deşeurile şi standardele de calitate ale apei vor permite o nouă simplificare a legislaţiei europene, respectiv eliminarea a cinci acte normative în vigoare, după ce au fost deja eliminate şapte acte normative în momentul adoptării directivelor în forma iniţială, în 2004.

Se schimbă standardele

În raportul său, Caroline Jackson cere introducerea de noi norme privind reciclarea hârtiei, a metalului şi sticlei, care trebuie să ajungă până la 50%, şi a deşeurilor din construcţii şi demolări, în proporţie de 70% până în 2020. "În acest fel, dăm un sens dorinţei Comisiei Europene de a crea o societate bazată pe reciclare", spune raportoarea.

Compromisul propus de Parlamentul European miniştrilor europeni de mediu este, prin urmare, schimbarea limitelor admisibile. În cadrul dezbaterilor, deputaţii europeni ceruseră introducerea unor noi norme, subliniind că statele membre trebuie să respecte ierarhia deşeurilor în cinci stadii (prevenirea şi reducerea, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea, alte operaţiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energiei, şi eliminarea), pentru a preveni şi reduce volumul de deşeuri.

Şi în ceea ce priveşte calitatea apei, deputata franceză Anne Laperrouze propune, pentru noua directivă, o listă de 33 de substanţe ce ar putea polua râuri, lacuri şi ape de coastă, considerate periculoase, pe care statele membre trebuie să le monitorizeze prin analize privind calitatea apelor.

Prevenirea,o prioritate

În cadrul dezbaterilor, Parlamentul European a introdus în text amendamentul că statele membre vor trebui să considere noua lege drept o "prioritate" în prevenirea şi gestionarea deşeurilor şi nu un "principiu orientativ", aşa cum propusese iniţial Consiliul. Un punct-cheie al textului este prevenirea deşeurilor, statele membre fiind obligate să stabilească planuri şi obiective în acest sens.

Cel mai controversat şi dezbătut punct în cadrul Comisiei parlamentare a fost dacă procesul de incinerare este considerat a fi valorificare sau eliminare de deşeuri.

Sprijin pentru energia din deşeuri

Reprezentanţii Confederaţiei europene a producătorilor de energie din deşeuri CEWEP au solicitat ieri ca deputaţii să sprijine obţinerea de energie prin incinerarea deşeurilor, întrucât, spun ei, gunoiul e o sursă importantă de energie. Aproape 40 la sută din gunoaiele din Danemarca şi 47 la sută în Suedia sunt incinerate pentru energie, iar procedeul poate fi o soluţie pe termen scurt pentru rezolvarea situaţiei de criză din Napoli.

Europa produce anual 1,8 miliarde tone de deşeuri, respectiv 3,5 tone/persoană. Acestea provin în principal din gospodării, activităţi comerciale, industrie, agricultură, proiecte de construcţii şi demolare, minerit şi producţia de energie. Deşeurile urbane se ridică, în medie, la 530 kg/persoană, o valoare medie care însă variază considerabil de la ţară la ţară.

E mai avantajos să acţionăm acum, decât să ajungem să plătim factura poluării generalizate
Stavros Dimas,
comisar european de mediu