Un sfert din judetele incluse in programul SAMTID vor pierde banii pentru proiecte de infrastructura

Numai jumatate din judetele incluse in a doua faza a programului SAMTID, privind dezvoltarea infrastructurii din orasele mici si mijlocii in ce priveste alimentarea cu apa si canalizarea, au fost in

Numai jumatate din judetele incluse in a doua faza a programului SAMTID, privind dezvoltarea infrastructurii din orasele mici si mijlocii in ce priveste alimentarea cu apa si canalizarea, au fost in stare sa indeplineasca conditiile pentru a beneficia de finantare. Iuliu Pacurariu, consilier al ministrului Administratiei si Internelor si presedinte al Comitetului National de Coordonare a Programului SAMTID, a declarat la Cluj-Napoca, ieri, ca se pierd fonduri nerambursabile intre 2,5 si 5 milioane de euro pentru fiecare comunitate. Comitetul a aprobat din 2002 proiecte inaintate de 16 asociatii de orase pentru fazele-pilot si de extindere, din judetele Alba, Arad, Botosani, Calarasi, Caras-Severin, Cluj, Dambovita, Harghita, Hunedoara, Ialomita, Maramures, Mures, Prahova, Suceava, Teleorman si Vaslui. Daca pentru faza-pilot (Botosani, Calarasi, Cluj, Salaj, Hunedoara si Alba) licitatiile sunt organizate si lucrarile incep in primavara, unde nu au inceput deja, in faza a doua, exista in judetele Dambovita, Ialomita, Harghita si Teleorman, comunitatile de aici nu sunt in stare sa infaptuiasca asocierea oraselor si constituirea de operatori de apa regionali. "Orasele mici nu vor operator regional, pentru ca sunt dominate de capitala judetului, care a fost lacoma si a primit bani pentru propriile proiecte, apoi sunt interese personale, sunt unii care vor sa puna mana pe un operator, dar fara legatura cu administratia, pentru ca e foarte rentabil sa vinzi apa, apoi urmeaza faptul ca orasul-capitala de judet nu vrea sa ia in spate restul judetului, cum ar fi la Targoviste. In Harghita, de exemplu, este o chestiune politica. La asta se adauga faptul ca in orasele nu a incetat campania electorala si se blocheaza unii pe altii. Apoi vine ignoranta: sunt consilieri care cred despre concesiune ca inseamna renuntarea la domeniul public. Si, capac la toate, a lipsit o informare din partea prefecturilor", a adaugat Pacurariu. Acesta considera ca este absolut nebunesc faptul ca nu se profita de aceasta sursa de finantare (BEI si BERD), mai ales ca participarea proprie, de 50 la suta, se achita in 25 de ani, din pretul apei.