Peste 77 la suta dintre judecatorii romani sustin ca sunt supusi presiunilor politice

Magistratii recunosc si ca 25 la suta dintre justitiabili pierd procesele, desi au dreptate

Peste 77 la suta dintre judecatorii din Romania afirma ca se exercita presiuni politice asupra instantelor de judecata. Aceasta concluzie rezulta din Raportul preliminar de evaluare a integritatii si rezistentei la coruptie a sistemului judiciar, realizat de Ministerul Justitiei si Institutul National de Criminologie. 3.403 de judecatori din totalul de 3.422 au raspuns unui chestionar compus din 39 de intrebari referitoare la functionalitatea sistemului din care fac parte. Demersul a avut ca punct de plecare existenta unei perceptii negative asupra Justitiei, precum si unele probleme specifice sesizate in cadrul negocierilor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Conform raportului citat, media functionalitatii sistemului judiciar romanesc este de 75 la suta. Cu alte cuvinte, chiar magistratii recunosc ca Justitia functioneaza doar in 75 la suta dintre cazuri, in timp ce 25 la suta dintre justitiabili pierd procesele, desi au dreptate. Acest procent este ingrijorator, chiar daca este mult mai "optimist" decat nivelul de satisfactie al oamenilor fata de sistemul judiciar (38 la suta) sau nivelul increderii populatiei in acelasi sistem (50 la suta). In opinia judecatorilor romani, cauzele acestor rebuturi profesionale sunt multiple. Este vorba, in primul rand, de calitatea legilor, doar 7,5 la suta dintre magistrati fiind multumiti de legislatia in vigoare, un procentaj aflat mult sub limita critica. Astfel, 86 la suta dintre cei chestionati considera ca nivelul calitativ scazut al legislatiei afecteaza calitatea actului de justitie. O alta cauza o reprezinta, conform magistratilor (97 la suta), supraaglomerarea instantelor cu cauze. De asemenea, acestia (81 la suta) afirma ca garantiile legale care sa le asigure independenta sunt fie insuficiente, fie inexistente. Mai mult, 94 la suta dintre judecatori afirma ca nu li se asigura protectie fata de riscurile ce decurg din indeplinirea atributiilor de serviciu. Un procent relativ ridicat, 16 la suta dintre magistrati, nu considera ca trebuie sa-si asume raspunderea pentru calitatea hotararilor pronuntate, iar cei mai multi judecatori (88 la suta) nu au cunostinta despre masuri disciplinare luate atunci cand s-au pronuntat hotarari in flagranta contradictie cu legea. In ceea ce priveste coruptia, doar 14 la suta dintre magistrati au afirmat ca au stiinta despre cauze in care s-au oferit sau pretins bani ori alte foloase, iar un procent si mai mic (6 la suta) au recunoscut ca li s-au oferit bani ori alte foloase. In raport nu se precizeaza daca acestia au fost intrebati si daca au primit spaga. Totusi, 30 la suta dintre judecatori considera sistemul ca fiind vulnerabil, in majoritatea cazurilor, la coruptie, iar 31 la suta apreciaza ca operativitatea sistemului judiciar este insuficienta. Referitor la perceptia negativa asupra Justitiei, magistratii au deplasat centrul de greutate al responsabilitatii de la cauzele interne spre cele externe. Astfel, desi 83 la suta dintre judecatori apreciaza ca presa are dreptul sa informeze opinia publica cu privire la activitatea cazuistica dedusa judecatii si activitatea sistemului judiciar, 95 la suta si-au exprimat nemultumirea fata de reflectarea eronata a dosarelor aflate pe rol. Mai mult, magistratii sustin ca cele mai frecvente presiuni exercitate asupra lor in scopul pronuntarii anumitor solutii sunt de natura mediatica. O a doua cauza a acestei perceptii negative o reprezinta, conform celor chestionati, subiectivitatea justitiabililor si, abia in al treilea rand, situatii imputabile chiar judecatorilor, precum: intarzieri in executarea hotararilor judecatoresti (15 la suta); solutii nelegale sau netemeinice (16 la suta); intarzieri in solutionarea unor cauze (8 la suta). De asemenea, 79 la suta dintre judecatori considera ca procurorilor ar trebui sa li se acorde statutul de independenta, ca o garantie pentru cresterea eficientei actului de justitie. Referitor la conditiile materiale de care beneficiaza, 31 la suta dintre judecatori sunt nemultumiti. Un procent apropiat, 35 la suta, reflecta nemultumirea fata de salariu si 25 la suta fata de situatia locativa. In ceea ce priveste informatizarea, doar 44 la suta dintre judecatori dispun de calculatoare, iar dintre acestia, mai putin de jumatate (41 la suta) le utilizeaza efectiv, ceea ce inseamna o acoperire efectiva cu tehnica informatica de 18 la suta la nivelul intregii tari. Bazele de date ale instantelor de judecata in ceea ce priveste legislatia exista in procent de 80 la suta, iar cele referitoare la jurisprudenta - doar 50 la suta.