Un jucator la Cotroceni

"Vreau sa fiu un presedinte jucator, nu un presedinte spectator!", acesta este mesajul-cheie al campaniei electorale a lui Traian Basescu, enuntat, miercuri, la lansarea oficiala in cursa pentru

"Vreau sa fiu un presedinte jucator, nu un presedinte spectator!", acesta este mesajul-cheie al campaniei electorale a lui Traian Basescu, enuntat, miercuri, la lansarea oficiala in cursa pentru Cotroceni. Noul prezidentiabil al Aliantei PNL-PD anunta, astfel, alegatorii ca nu el va intra in pielea presedintelui clasic, ci, dimpotriva, mulajul familiar al acestuia trebuie sa se modifice dupa chipul si dimensiunile sale. El face, cu nici doua luni inainte de alegeri, ceea ce putini candidati ar indrazni sa conceapa: incearca sa schimbe imaginea despre functia prezidentiala si cere electoratului sa renunte la modele. Cu cei 10 ani petrecuti la Cotroceni in spate, Ion Iliescu este principalul purtator al imaginii prezidentiale. Asa cum s-a definit mai ales in ultimul mandat, aceasta nu este foarte magulitoare pentru exponentul ei. Actualul sef al statului a fost extrem de activ in plan extern si aparent pasiv in interior. A colindat mapamondul, din Asia in America, cu halte de placere, ca ultima, in "paradisul reumaticilor" - Malta, nu a scapat nici un forum important, nici o ocazie in care sa nu se angajeze de partea coalitiei antiteroriste, nici o limba de circulatie in care sa nu-si fi tradus viziunile despre globalizare si integrare. Mesajele sale in plan intern au fost ferme mai ales pe canalele subterane care-l leaga de PSD si Guvern, reusind, nu de putine ori, chiar sa influenteze decizii majore (cota unica de impozit, alegerile anticipate, declararea averilor). In schimb, mijloacele constitutionale de interventie in viata politica au fost folosite rar si fara convingere. Vorbind despre "imbuibati", "vatafi", "corupti", Ion Iliescu a trimis aiurea o multime de sageti tocmai spre a nu lovi pe nimeni. Cu asemenea pusee vag demascatoare si jucand consecvent rolul de consolator al celor multi, actualul presedinte si-a pastrat totusi cota cea mai ridicata de incredere, un capital extrem de important in campania electorala a Uniunii PSD+PUR si a prezidentiabilului sau. De aceea Traian Basescu lupta atat cu presedintele Ion Iliescu, cat si cu contracandidatul sau, Adrian Nastase. Atributului de "tatuc", el incearca sa le opuna pe cele de "jucator" si "partener", promitand sa dinamizeze si sa egalizeze raporturile atat cu institutiile statului, cat si cu alegatorii. Schimbarea viziunii despre functia de sef al statului devine astfel noutatea campaniei electorale si provocarea lansata de Traian Basescu, incapabil prin natura sa sa se muleze pe un tipar consacrat. Adrian Nastase trebuie sa gaseasca argumente extrem de solide spre a-i face fata, deoarece el intra in competitie deja din postura de jucator in Executiv, situatie care, pe de o parte, il avantajeaza, iar, pe de alta, il face vulnerabil. Totodata, el nu se poate dezice de modelul Iliescu, ci doar sa se eschiveze si sa exploateze in folos propriu aspectele pozitive ale acestuia. Strategii din PSD inca mai asteapta, inainte de a umbla la remodelarea candidatului Nastase. Deocamdata, acesta pare sa mearga pe ideea de continuitate, de prezidentiabil european, cerand electoratului sa-l crediteze ca va integra tara in Uniunea Europeana in 2007. Pericolul care-l paste pe Basescu este acela de a pompa prea multa autoritate functiei prezidentiale. Deja, primarul Capitalei se raporteaza la aceasta ca si cum i s-ar cuveni. "Nu va fi un al doilea tur de scrutin", spunea el apasat intr-un recent talk-show. Vorbea cu siguranta afisata in campania electorala pentru locale, cand ii spunea lui Mircea Geoana sa nu se oboseasca, fiindca el, Basescu, va castiga din prima. Astfel de ziceri lasa impresia ca acesta nu abordeaza cu suficienta seriozitate campania prezidentiala si confunda institutia de la Cotroceni cu Primaria Capitalei. Cu aceeasi usurinta si aplomb anunta ca, daca este nevoie, stie sa foloseasca si toate tacamurile, adica s-ar simti in largul sau si la un dineu cu marii lideri politici ai lumii. Lucrurile nu sunt chiar asa de simple cum ii par candidatului PNL-PD, iar mai multa smerenie in fata unei misiuni asa de insemnate ca aceea de a conduce cu demnitate o tara nu i-ar strica. Altfel, electoratul s-ar putea sa-i arunce inapoi, nu foarte elegant, manusa.