Nu ma intereseaza nici un fel de colaborare cu PSD

Interviu cu primul-ministru al Romaniei, Calin Popescu Tariceanu

- Domnule prim-ministru, a fost un dezavantaj faptul ca la alegerile de anul trecut Alianta nu a castigat majoritatea voturilor si s-a format o coalitie, oarecum, de conjunctura?
- Intotdeauna cand poti sa faci un guvern monocolor este mult mai simplu. O coalitie este mai greu de gestionat. Nu este neaparat un handicap, dar este o dificultate care trebuie surmontata. Viata in coalitie nu este lucrul cel mai simplu, trebuie armonizate diversele puncte de vedere. Nu intotdeauna, de la inceput, punctele de vedere sunt convergente. Dar nu aceasta a fost principala dificultate cu care m-am confruntat. A fost una de ordin bugetar, pentru ca, din pacate, anul electoral 2004 a fost unul foarte generos cu diferite categorii sociale. Exemplul pe care il am la indemana este cel cu profesorii. Guvernul a fost foarte ,generos" cu domeniul Educatiei. In goana pentru voturi s-au promis niste majorari de salariu care nu aveau acoperire. In 2005, cand s-a discutat bugetul pe 2006, sumele prevazute pentru acoperirea majorarii salariilor nu erau prevazute in buget. S-au facut promisiuni fara acoperire. Se poate intreba cineva ce legatura am eu cu aceste promisiuni, dar, din moment ce ele au fost transformate in acte juridice cu putere de lege din partea guvernului, a trebuit sa fie respectate. Acest lucru a insemnat un efort bugetar important.
- Au afectat aceste promisiuni functionarea Coalitiei?
- N-as putea spune ca au afectat functionarea Coalitiei, dar au afectat angajamentele pe care Romania si le-a luat fata de FMI cu privire la mentinerea deficitului bugetar in anumite limite.
Exista o logica foarte simpla: se cheltuieste cat avem
- Mircea Miclea este victima PSD-ului, pana la urma?
- Nu, bugetul pe 2006 nu are nici o legatura cu ceea ce a fost in 2005. N-as spune ca Mircea Miclea este o victima. El este un om care si-a propus sa creasca alocatiile pentru invatamant, dar acestea, ca si pentru celelalte sectoare, subliniez ca pentru sectoarele vietii economice si sociale, nu pot creste decat in masura in care cresc veniturile la buget. Din aceasta perspectiva, pot sa va spun ca discutia pe marginea bugetului este intotdeauna foarte delicata. Toata lumea este nemultumita.
- Nici Armata nu mai are bani de NATO. Ce veti face?
- Nu se poate spune ca Armata nu mai are bani de NATO. Vor fi bani pentru acoperirea tuturor actiunilor in care Armata este angrenata, dar, repet, fiecare ministru isi doreste bani mai multi pentru ca intotdeauna are planuri mai mari. Eu mai spun ceva, ambitiile trebuie sa fie intotdeauna pe masura realitatii. Daca aceste ambitii nu sunt corelate cu veniturile bugetare, riscam ca, la sfarsit, sa avem foarte multa lume care sa se declare nemultumita, fara sa aiba dreptate. Exista o logica foarte simpla, se cheltuieste atat cat avem. Avem un program de diminuare a evaziunii fiscale, care ar putea sa duca la cresterea veniturilor. Trebuie sa recunoastem ca, in Romania, evaziunea fiscala e un fenomen de amploare.
- Cum au afectat inundatiile bugetul, si acum gripa aviara? De unde vor fi luati banii?
- Pentru inundatiile din acest an, sumele pe care le vom cheltui se ridica la 10-12 mii de miliarde. Evident ca deficitul bugetar prognozat initial va trebui sa fie majorat cu aceste sume. Este evident ca nu puteam insa sa stam cu mainile incrucisate. Vom avea si un ajutor de la Uniunea Europeana, dar principalul efort trebuie facut de Guvernul roman, care a si consfintit la un astfel de efort. In ceea ce priveste gripa aviara, pana in acest moment, efectele economice sunt mult mai limitate, pentru ca exporturile romanesti de carne de pui nu reprezinta o valoare care sa creeze probleme la nivelul economiei generale. Cantitatea de carne de pui care merge la export este foarte redusa, fiind vorba doar de 4.000 de tone anual. Pe anul 2005 vom avea afectate aceste exporturi doar pe trimestrul IV. Cred ca nu problema bugetara este cea mai importanta in cadrul gripei aviare, ci problema legata de implementarea masurilor decise de autoritati la nivel central, in asa fel incat sa prevenim extinderea acelui focar de gripa in zona Deltei. La nivelul Uniunii Europene, aprecierile referitoare la actiunile autoritatilor romane au fost extrem de pozitive.
Mai bine sa mananci o pasare de ferma decat una de curte
- Traian Basescu a spus ca reactia autoritatilor a fost oarecum exagerata. Dumneavoastra spuneti ca a fost una buna. Cum e pana la urma?
- Am sa va citesc ceea ce a spus Olli Rehn la conferinta de presa: ,Autoritatile au reactionat eficient, profesionist si cu determinare". Cred ca acesta este lucrul cel mai important de subliniat. Vom actiona la fel in continuare. In momentul de fata, zona Dobrogei este pusa sub asa-numita carantina, livrarile de carne de pasare din aceasta zona sunt interzise si ati vazut ca sunt masuri foarte severe care vizeaza eliminarea focarelor de gripa.
- Este mai periculos sa mananci o pasare de curte sau una de crescatorie?
- In momentul de fata este net mai periculos sa mananci o pasare de curte. Pentru cele care sunt in ferme, pentru carnea de pasare care se gaseste in magazine nu exista acest pericol, pentru ca masurile sanitar-veterinare din ferme sunt foarte stricte si se fac controale. Nu exista in momentul de fata recomandari privind retinerea de la consumul de carne de pasare din magazine.
- Majorarea deficitului bugetar sau mai exact acoperirea acestuia ar putea aduce pentru noi alte taxe si impozite in 2006?
- Nu, nu vor fi alte taxe si impozite. Din contra, avem o micsorare a contributiei de asigurari sociale cu doua procente, conform angajamentelor pe care ni le-am luat. TVA va ramane la 19 la suta, deci nu va exista o majorare in acest sens. Cota unica de impozitare ramane la 16 la suta. Sunt doua impozite care vor fi majorate, dar decizia a fost luata deja cu mult timp inainte. Este vorba de impozitul pe castigurile de capital si pe castigurile din dobanzile bancare, care se vor alinia la cota unica de 16 la suta. Trebuie sa stim ca, in perspectiva, veniturile bugetare vor trebui sa creasca. Romania are un nivel de impozitare foarte scazut si in acelasi timp si un nivel al veniturilor bugetare foarte scazut, care nu este neaparat datorat nivelului impozitelor, ci faptului ca exista evaziune fiscala. asta nu este un subiect de care sa ne rusinam sau ne ferim sa vorbim de el. Cred ca o dezbatere publica serioasa si cu responsabilitate trebuie facuta pe aceasta tema. Dar, repet, in anul 2006 nu vor exista majorari de taxe si impozite.
- Care este relatia cu Traian Basescu? Pe de o parte, spuneti ca este una normala, dar, pe de alta parte, pe linie de partid, asistati de multe ori la atacuri la adresa presedintelui, asa cum s-a intamplat si acum cateva zile.
- Pe linie de partid nu sunt atacuri. Eu am fost la Pitesti, si Ludovic Orban nu l-a atacat pe Traian Basescu. Exista o perceptie la nivelul PNL-ului, potrivit careia obiectivele politice pe care le-am anuntat trebuie urmarite in continuare. Ma refer aici la schimbarea regulamentelor celor doua Camere, la modificarea Legii 215 privind alegerea presedintilor consiliilor judetene. In ce priveste relatia cu Traian Basescu, pot sa va spun ca avem obiective comune, date de faptul ca am participat impreuna la o campanie electorala si am castigat alegerile pe baza unui program comun. Colaboram foarte bine pe subiectele importante, care reprezinta directii strategice, cum ar fi integrarea europeana. Am colaborat bine in problema inundatiilor. Sigur, exista intotdeauna in mediul politic si o diversitate de pareri. Acest lucru nu trebuie sa insemne neaparat ca avem controverse.
- Ati respins oferta de armistitiu a PSD-ului? Totusi, se vorbeste despre o posibila colaborare a PNL cu PSD...
- Oferta de armistitiu a PSD-ului s-a referit la gripa aviara. Nu stiu exact in ce ar consta acest armistitiu, cu atat mai mult cu cat reactia autoritatilor a fost una extrem de prompta. Am vazut in presa ca au aparut diverse speculatii cu privire la o posibila colaborare. Nu exista in acest moment canale de comunicare intre PNL si PSD care sa permita asemenea speculatii. PNL nu are in vedere asa ceva. PSD are interes sa arunce bombe cu efect intarziat ca sa incerce sa semene discordia in sanul Aliantei. E o tehnica foarte simpla. Interesul meu ca prim-ministru si al Aliantei este sa ramana uniti, pentru ca Alianta reprezinta coloana vertebrala a actualei Coalitii. Nu ma intereseaza nici un fel de propunere de colaborare din partea PSD-ului.
Ca sofer as vrea ca Romania sa fie brazdata de autostrazi
- Mai aveti o disputa cu PSD-ul legata de autostrada Bechtel. Ca sofer, va intereseaza cine construieste o autostrada?
- Sunt aici doua aspecte care trebuie lamurite. Sigur, ca sofer, mi-ar placea ca Romania sa fie brazdata de autostrazi de la nord la sud si de la est la vest. Problema este daca ne putem permite. Acum discut din punct de vedere al primului-ministru, care este obligat sa gestioneze niste venituri si niste cheltuieli. Din aceasta perspectiva sunt obligat sa spun ca Romania trebuie sa respecte, in primul rand, angajamentele pe care si le-a luat, si primul angajament pe care si l-a luat a fost sa contribuie la constructia autostrazii care este Coridorul IV Paneuropean. Guvernul anterior in loc sa mearga pe respectarea acestor angajamente, s-a apucat de un alt proiect. Putem sa discutam de necesitatea unei autostrazi in Romania? Nu putem sa discutam. Din aceasta perspectiva si eu pot sa spun ,Da, autostrada Brasov - Bors este necesara". Dar la fel de necesara este si o autostrada Bucuresti - Iasi. Cine imi poate spune ca autostrada Brasov - Bors este mai importanta decat Bucuresti - Iasi? Va pot aduce argumente si intr-un fel, si in altul. Pana una-alta, trebuia sa ne ducem la indeplinire angajamentele legate de Coridorul IV. Aceasta este prima chestiune. Demaram in acest an studiile de fezabilitate pentru Coridorul IV si eforturile bugetare vor fi in acest sens. Pana la demararea lucrarilor pe Coridorul IV vom merge mai departe cu finantarea autostrazii Brasov - Bors. A doua chestiune este legata de intrarea contractului Bechtel in cadrul legal din Romania.
Vom finanta mai departe autostrada doar daca se va intampla acest lucru. Suntem in fata unei situatii cu totul si cu totul anormale si ilegale. Contractul semnat intre vechiul guvern si firma Bechtel prevede plata unei sume, in avans, repet, in avans, de 250 milioane de euro. Aceasta prevedere excede cadrul legal din Romania. Exista disponibilitatea din partea guvernului roman sa mentina contractul cu firma Bechtel daca firma Bechtel respecta cadrul legal din Romania. Conform contractului, pentru cei 250 milioane de euro nu este nevoie de decontarea lucrarilor decat la sfarsitul proiectului. Practic nu exista un deviz care justifica acesti bani. Deci, statul roman acorda un credit, fara dobanda, pe durata a 10 ani, cat dureaza lucrarile in valoare de 250 milioane de euro. Nu se justifica asa ceva. Daca se intra in legalitate aceasta autostrada se va putea face, dar ea nu trebuie sa prevaleze, ca prioritate, in fata Coridorului IV.
- O sa ne "trezim" cu doua autostrazi?
- O sa ne "trezim" obligatoriu cu doua autostrazi, dar astazi nu va pot spune decat care este orizontul de timp pentru Coridorul IV. Pe masura ce capacitatea noastra de finantare va creste, vom putea acorda un volum de finantare mai consistent si pentru autostrada Brasov - Bors. In momentul in care vom lucra in paralel la Coridorul IV si se va pune si problema finantarii autostrazii Brasov - Bors pot sa va spun ca resursele vor fi cert diminuate in favoarea Coridorului IV.
Unde nu merge privatizarea, vindem activele la licitatie
- Legat de angajamentele luate fata de Uniunea Europeana, ce veti face cu privatizarile care au mai ramas, pentru ca investitorii vor iertarea de datorii, in timp ce Uniunea Europeana ne interzice acest lucru?
- Sunt, intr-adevar, cateva societati care pot fi impartite in doua categorii. Hai sa spunem prima categorie, cea benigna. Aici intra cele care pana acum nu au fost privatizate: Electroputere, Tractorul, BCR, CEC si cateva distributii de gaz. Sa spunem ca aici lucrurile stau, intr-un fel, mai bine pentru ca procesul de privatizare fie este in curs, fie urmeaza sa fie demarat si vom astepta oferte de privatizare. Important este ca procesul de privatizare sa continue fara rezerve. A doua categorie, sa nu-i spunem neaparat maligna, mai departe categoria cu dificultati cuprinde intreprinderile care au fost privatizate si, in faza postprivatizare, ne ridica mari probleme. Aici avem ARO si prima privatizare de la Resita. Aici, ,investitorii" nu au reusit sa le puna pe linia de plutire. Tentatia a fost ca, de multe ori, folosind anumite prevederi din contractul de privatizare, raspunderea sa fie aruncata in spatele statului roman si, eventual, sa se incerce si obtinerea unor despagubiri. Avem exemplul recent cu combinatul de la Resita si procesul cu societatea de la Noble Ventures. Am primit de la inceputul anului inclusiv propuneri pentru un acord de stingerea a litigiului, in schimbul platii de catre statul roman a unei sume importante de bani. Am refuzat acest lucru. Am asteptat cu incredere solutia tribunalului. Romania este data acum in judecata la acelasi tribunal in alte cauze, cum este cea a firmei de duty-free, de la Otopeni. Se incearca, pe diferite cai, mulgerea statului de diferite sume de bani. In ce priveste privatizarea acestor firme cu probleme, suntem in fata unor situatii dificile datorate superficialitatii cu care au fost tratate privatizarile la momentul respectiv. Daca nimeni nu va fi interesat de societatile cu probleme, exista si alte solutii, cum ar fi vanzarea activelor prin licitatie si se mai salveaza ceva. Mai sunt situatii care pareau disperate si care pana la urma si-au gasit o rezolvare. Ma refer la combinatul siderurgic de la Calarasi, care a trecut prin maini succesive si in final a fost cumparat de o firma italiana, care mai are investitii la Zalau. S-au pus pe treaba si au reusit.
Problema care nu se rezolva cu nici un echipament este coruptia
- Se apropie Raportul de tara. Ce avem de facut pana in primavara? Stim deja ca Raportul o sa fie o atentionare discreta...
- N-as spune ca e o atentionare discreta. Ar fi fost bine sa fie asa. Va fi o atentionare serioasa asupra problemelor care raman inca de rezolvat. Am plecat in decembrie 2004 cu un handicap imens, cu probleme care nu erau rezolvate. Acestea erau toate legate de clauza de salvgardare, deci de posibilitatea amanarii aderarii Romaniei cu un an. Tin sa subliniez ca Bulgaria nu a avut aceasta problema. Nu e o lipsa de modestie, dar eforturile care s-au facut in aceste noua luni de guvernare in directia integrarii au dat roade. La nivelul comisiei se constata o ameliorare clara a situatiei Romaniei in raport cu obligatiile asumate. Doua dintre capitolele de care era legata clauza de salvgardare, justitie si afaceri interne si capitolul concurenta, sunt scoase de sub clauza. In acelasi timp, raportul va contine o serie de atentionari la o serie de capitole la care eforturile trebuie continuate. Este vorba de agricultura, unde vor fi cele mai numeroase atentionari, in special pe zona masurilor sanitar-veterinare si controlul alimentelor, de chestiuni legate de securitatea frontierelor, de coruptie, de drepturile de proprietate intelectuala. Sunt doua elemente care raman sub incidenta clauzei, si acestea sunt securizarea frontierelor si coruptia. La capitolul securitatea frontierelor, odata cu instalarea echipamentelor furnizate in baza contractului cu EADS, problema este rezolvata. Problema care nu se rezolva prin instalarea nici unui echipament este coruptia. Ea este in continuare un element de preocupare si pentru autoritatile romane, si pentru cele europene. Ceea ce este imbucurator e ca masurile care au fost luate pentru reforma Justitiei, pentru redarea independentei Justitiei sunt apreciate la nivelul Comisiei.
Procuratura are o slaba capacitate de documentare
- Cu toate astea ati criticat activitatea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie...
- Da, pentru ca nu sunt deloc multumit sa vad actiuni spectaculoase care duc la retinerea unor persoane care se presupune ca sunt vinovate, ca dupa 24 de ore, sa constatam ca retinerea s-a facut in mod abuziv si persoanele sunt eliberate. Procuratura are o slaba capacitate de documentare, de cercetare, de probare in dosarele pe care le are. De aceea, ne trezim in situatia in care sunt oameni adusi in fata justitiei si apoi eliberati.
Daca sunt eliberati pentru ca sunt nevinovati e foarte bine, dar, avand in vedere ca, de cele mai multe ori justitia trebuie sa intervina si sa-i elibereze pentru ca au fost retinuti in mod nejustificat, avem o problema la nivelul Procuraturii.
- Asta inseamna ca Justitia, ca intreg sistem, nu doar cea din sala de judecata, nu functioneaza.
- Da, avem o problema la nivelul Justitiei. Se doreste, la nivelul Justitiei, o anumita predictibilitate, o unitate la nivelul solutiilor.
- Ce veti face daca Traian Basescu nu va promulga bugetul? El a spus ca nu va promulga un buget care nu este construit pe proiecte. Or, actualul buget nu este construit in acest fel.
- Presedintele are dreptul constitutional sa respinga orice lege si sa o retrimita la Parlament. Guvernul si-a indeplinit obligatiile de a intocmi bugetul.
- In varianta B, reconstruiti bugetul?
- Nu avem de ce sa discutam de o varianta B in momentul in care nu exista observatii.
- Sunteti pentru alegeri anticipate la anul?
- Anticipatele se pot decide intr-o situatie de criza politica. In momentul actual, nu suntem in fata unei crize politice care sa insemne pierderea majoritatii, asa incat subiectul acesta nu e de actualitate.