Nici inflaţia din industrie nu mai intră în prognoze

Creşterea peste aşteptări a preţurilor producţiei industriale se va resimţi, în final, tot în buzunarul consumatorului Indicatorii statistici economici de pe toate fronturile vin să

Creşterea peste aşteptări a preţurilor producţiei industriale se va resimţi, în final, tot în buzunarul consumatorului

Indicatorii statistici economici de pe toate fronturile vin să susţină avertismentul lansat săptămâna trecută de guvernatorul Mugur Isărescu: "Nu mai trageţi de economie, că se rupe". Iar rezistenţa la rupere pare tot mai mică.

Preţurile producţiei industriale, cumulat pe piaţa internă şi externă, au crescut în septembrie cu 1,16% faţă de august şi cu 7% în ultimele 12 luni - a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, Institutul Naţional de Statistică.
Aparent, aceste cifre nu spun multe. În general, indicele preţurilor producţiei industriale IPPI este mai puţin luat în vizor faţă de indicele preţurilor de consum, cel care dă faimoasa inflaţie, urmărită de Banca Naţională şi de guvern.

Primul indice, după cum spune definiţia, măsoară evoluţia de ansamblu a preţurilor produselor/serviciilor industriale fabricate şi livrate în primul stadiu de comercializare de producătorii interni.

Astfel pare mai puţin "interesant" decât cel de-al doilea indice, care măsoară evoluţia preţurilor mărfurilor cumpărate şi a tarifelor serviciilor utilizate de către populaţie.

Dar, evident, preţurile pe care le plătim încorporează preţurile pe care producătorii le plătesc, spre exemplu pentru cumpărarea de materii prime sau de bunuri pentru investiţii.

Scumpirile acestora înseamnă în final scumpirile bunurilor şi chiar ale serviciilor din coşul de consum.

O ratare anunţată

În aceste condiţii, ştirea privind creşterea anuală PPI cu 7% poate fi considerată îngrijorătoare. Arată în primul rând că şi inflaţia din industrie a început să iasă din prognoze. Potrivit ultimei prognoze oficiale, creşterea anuală ar trebui să fie în tot anul 2007 de 6,3%. (Prognoză revizuită, pentru că în primăvară se mergea pe 6%).

Acum, şansele de încadrare în prognoză sunt practic nule, în condiţiile în care preţurile au început să se inflameze: în august, PPI creştea cu numai 5,5% faţă de august 2006. Iar accelerarea creşterii s-ar produce în condiţiile în care încă nu au intrat în scenă creşterile de iarnă pe energie termică şi gaze. Ieşirea din prognoze a indicelui PPI întăreşte convingerea majorităţii analiştilor că prognoza de inflaţie va fi ratată.

Confirmarea ar putea veni chiar în această săptămână, când statistica oficială va prezenta datele privind inflaţia pe octombrie. Precedentul comunicat arăta că, în primele nouă luni ale anului, deja se atinsese ţinta pe care Banca Naţională o viza pentru întreg anul 2007 (3,9%). Faţă de această ţintă, BNR şi-a luat o marjă de +1%, dar şi încadrarea în aceasta este pusă în discuţie. Analiştii Băncii Române de Dezvoltare au transmis săptămâna trecută că văd o inflaţie de 6,2% la sfârşitul anului trecut.

Tot săptămâna trecută, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a recunoscut implicit că spectrul revenirii inflaţiei devine ameninţător. A decis să crească rata dobânzii de intervenţie, conştient că astfel poate afecta şi mai mult echilibrele macroeconomice.

Pentru guvernator, principalul inamic se ascunde în expansiunea salariilor, coroborată cu relaxarea fiscală. Un inamic care nu poate fi contracarat doar scumpind la nesfârşit creditele. De aceea, "nu trageţi ..."