A inceput cursa pentru postul de presedinte al Comisiei Europene

Odata ce italianul de centru-stanga Romano Prodi isi va incheia mandatul in luna noiembrie a acestui an, postul de presedinte al Comisiei Europene va fi "scos la concurs". In mod discret, au inceput

Odata ce italianul de centru-stanga Romano Prodi isi va incheia mandatul in luna noiembrie a acestui an, postul de presedinte al Comisiei Europene va fi "scos la concurs". In mod discret, au inceput insa deja sa circule zvonuri despre potentialii candidati, desi, din multe puncte de vedere, pozitia vizata nu este nicidecum una de invidiat! Mandatul lui Romano Prodi a fost marcat de diviziuni majore in interiorul Uniunii si de un climat politic deloc favorabil. Presedintele Comisiei a avut misiunea de a face din UE un actor credibil pe scena internationala si de a reforma politicile economice, in contextul in care statele membre nu erau prea dispuse sa sprijine Comisia in demersurile sale. Acestor dificultati inerente li s-au adaugat insa si gafele comise de Prodi insusi, in diferite ocazii. Pe langa lipsa abilitatilor de comunicare, care l-a impiedicat sa comunice atat cu colegii sai din Comisie, pentru a le castiga sprijinul, cat si sa se faca inteles de publicul larg, politicianul italian a ramas celebru prin afirmatia ca regulile care stau la baza monedei euro sunt "stupide" si mai ales prin faptul ca, in plina dezbatere asupra Constitutiei Europene si fara stirea celorlalti comisari europeni, a elaborat, impreuna cu o echipa restransa, o Constitutie alternativa! Succesorul lui Prodi nu va avea nici el insa o sarcina usoara. Cand va prelua presedintia Comisiei, discutiile pe marginea Constitutiei ar putea fi inca in desfasurare, va trebui adoptat bugetul Uniunii pentru anii 2007-2013, ca si diferite decizii privind politica regionala si agricultura. Prin urmare, candidatul ideal ar trebui sa fie o persoana hotarata, cu o viziune europeana, dar si atenta la detalii si in primul rand un bun planificator si negociator. De asemenea, avand in vedere ca UE practica, de regula, rotatia "ideologica" si politica, urmatorul presedinte va fi probabil un politician de centru-dreapta, dintr-o tara mica. Din aceasta categorie, numele vehiculate cel mai des pentru urmatorul mandat sunt al fostului prim-ministru belgian, Jean-Luc Dehaene, al actualului prim-ministru luxemburghez, Jean-Claude Juncker, si al premierului austriac Wolfgang Schussel. Alte posibile candidaturi ar fi ale premierilor liberali Guy Verhofstadt (Belgia) sau Anders Fogh Rasmussen, dar si ale socialistilor Costas Simitis, prim-ministrul Greciei, si Paavo Lipponen, fostul sef al executivului finlandez. Multe alte elemente ar putea influenta insa, de data aceasta, alegerea presedintelui CE. Premierul irlandez Bertie Ahern a anuntat deja ca nu va urma neaparat traditia potrivit careia candidatul este ales dintre fosti sau actuali prim-ministri, in timp ce liderul celui mai numeros grup din Parlamentul European, crestin-democratul Hans-Gert Pottering, a avertizat ca nu va accepta un presedinte socialist. Procedura prevede nominalizarea acestuia de catre sefii de stat ai UE, cu majoritate calificata, urmata de votul de confirmare in Parlamentul European. Daca primeste votul majoritar, noul presedinte isi poate forma Colegiul (alcatuit din inca 24 de comisari, in afara sa), pentru un mandat de 5 ani.