La iarbă verde cu 20 tone de gunoaie

Cei aproape 10.000 de ieşeni care aleg să îşi petreacă sfârşitul de săptămână în zonele de agrement din jurul oraşului lasă în urma lor mormane de deşeuri, iarbă pârjolită şi

Cei aproape 10.000 de ieşeni care aleg să îşi petreacă sfârşitul de săptămână în zonele de agrement din jurul oraşului lasă în urma lor mormane de deşeuri, iarbă pârjolită şi copaci ciopârţiţi.

Radiografia sumbră a zonelor de agrement din Iaşi după un weekend în care sunt "călcate" de mii de orăşeni arată că nu mai puţin de 20 de tone de gunoaie reprezintă preţul plătit de natură pentru distracţia săptămânală a ieşenilor.

Cu toate acestea, reprezentanţii companiei de salubritate din oraş spun că s-au înregistrat anumite progrese în ultimii patru-cinci ani. Astfel, cantitatea de gunoaie lăsată în urmă de petrecăreţi este ceva mai mică faţă de anii precedenţi.

Totuşi, sociologii nu cred că românii vor scăpa prea curând de meteahna mizeriei făcute în natură, cu rădăcini bine înfipte în istorie.

Cei aproape 10.000 de ieşeni care îşi petrec sfârşitul de săptămână în zonele de agrement din jurul oraşului lasă în urma lor mormane de deşeuri, iarbă pârjolită şi copaci ciopârţiţi

Timpul liber petrecut în natură înseamnă de multe ori un dezastru ecologic. Sociologii spun că românii nu-şi vor cultiva prea curând respectul pentru mediu.

Zeci de tone de gunoaie, iarbă pârjolită, copaci ciopârţiţi, animale hăituite de decibelii în exces ai casetofoanelor de maşină. Aceasta este radiografia sumbră a zonelor de agrement din Iaşi după un weekend în care sunt "călcate" de mii de orăşeni.

Cu toate acestea, reprezentanţii companiei de salubritate din oraş spun că s-au înregistrat anumite progrese în ultimii 4-5 ani. Astfel, cantitatea de gunoaie lăsată în urmă de petrecăreţi este ceva mai mică faţă de anii precedenţi.

Totuşi, sociologii nu cred că românii vor scăpa prea curând de meteahna mizeriei făcute în natură, cu rădăcini bine înfipte în istorie.

Unii cetăţeni nu lasă gunoaie

Escapadele la iarbă verde ale ieşenilor încep, dacă vremea este bună, încă de vineri după-amiază şi continuă cu o intensitate crescândă sâmbăta şi duminica.

Mulţi dintre cei care ies la un grătar şi o bere nu uită totuşi să strângă gunoaiele la plecare. "Mi-am promis că e ultima dată când mai vin aici. De acum mă duc în pădure undeva, singur. Nu pot să suport să-i văd pe nesimţiţii aştia cum aruncă ambalajul de la mici direct în lac. Ce poţi să le faci?

Ar trebui luaţi la bătaie, dar oricum nu se rezolvă mai nimic cu asta", spune Alexandru Mandeş, un tânăr care a ieşit împreună cu prietena duminica trecută pe marginea lacului Ciric, principala zonă de agrement a Iaşiului, vizitată în fiecare zi de weekend de aproape 4.000 de ieşeni.

Între şase şi opt tone de gunoaie zilnic

Şefii de la SC Salubris SA, societatea municipalităţii responsabilă de curăţenia în localitate, mobilizează zilnic două autospeciale care strâng resturi din şase zone "fierbinţi" ale oraşului.

În afară de Ciric, acestea mai acţionează pe platoul Bucium, în pădurea de la Mănăstirea Cetăţuia, la ieşirea din oraş spre vama Sculeni, în pădurea Breazu şi în cea de la Galata.

"În general, în sezonul estival adunăm cam 60-80 de metri cubi de gunoaie pe zi. În cele trei zile ale weekendului ajungem cam la 20 de tone. Se observă, totuşi, o îmbunătăţire a situaţiei faţă de acum 4-5 ani.

Acum am pus şi tomberoane în toate aceste zone, ca să nu se mai plângă nimeni că nu are unde arunca", a declarat Ion Apostol, directorul Salubris. Acesta desfăşoară în toate cartierele oraşului o campanie cu pliante prin care ieşenii sunt rugaţi să păstreze curăţenia. Rezultatele acesteia sunt, însă, puţin vizibile.

Poliţiştii, copleşiţi de petrecăreţi

În fiecare zi de weekend, poliţiştii comunitari aplică în medie 10 sancţiuni pentru nerespectarea curăţeniei în zonele de agrement. La un număr total estimat de 10.000 de ieşeni ieşiţi la mici şi bere, amenzile pot fi considerate nesemnificative.

"De obicei, aplicăm sancţiuni de 200-300 de lei şi le dăm contravenienţilor ocazia să plătească jumătate în 24 de ore. D uminica avem mobilizaţi cam 7-8 poliţişti la Ciric. La câţi oameni ies la iarbă verde acolo, e greu să facem faţă. Mai distribuim din când în când pliante prin care încercăm să le aducem aminte unora că e nevoie să se comporte civilizat", a spus Alexandru Hordilă, şeful Poliţiei Comunitare Iaşi.

80 de metri cubi

- de deşeuri sunt strânse zilnic din zonele de agrement din jurul Iaşiului

Românii ies tot mai des în natură

Sociologul Stelian Dumistrăcel spune că, până acum câţiva ani, în România, cetăţenii nu obişnuiau să iasă în masă în natură.

Astăzi, mulţi români ies la iarbă verde la sfârşitul săptămânii, dar mai ales de 1 Mai.

Atunci resturile rămase de la grătare, ambalajele şi peturile invadează zonele verzi.

Organizaţiile ecologiste întreprind cu această ocazie diverse acţiuni pentru a-i determina pe cei petrecăreţi să-şi adune gunoaiele după ce părăsesc zona respectivă.

Mulţi dintre cei care ies la iarbă verde şi care îşi aruncă gunoaiele la voia întâmplării dau vina pe lipsa infrastructurii, spunând că nu există coşurile necesare pentru depozitarea deşeurilor.

În multe zone însă, cum ar fi cele montane, amplasarea coşurilor pentru gunoaie este imposibilă.

Satele răsfirate - motivul lipsei de civilizaţie

Sociologul ieşean Stelian Dumistrăcel, profesor cercetător al Institutului "Al. Philippide" din Iaşi, găseşte câteva explicaţii ale lipsei de respect faţă de mediul înconjurător manifestată, în general, de toţi românii.

Acesta ţine totuşi să menţioneze că un astfel de comportament se întâlneşte uneori în forme identice şi la naţiuni considerate civilizate, din vestul Europei.

Nu avem cultura ieşitului în natură

"Ni s-ar putea trage de la faptul că noi, românii, am trăit foarte mult timp în natură şi am neglijat aspectele salubrităţii, esteticii şi grijii faţă de ceilalţi. La noi, spre deosebire de satele nemţeşti din Ardeal, satele au fost răsfirate şi nu a existat <> . În continuare se observă o nesincronizare cu cerinţele existenţei urbane", este de părere profesorul Stelian Dumistrăcel.

În plus, sociologul spune că în România nu a existat, până acum câţiva ani, obiceiul ieşirii în masă în natură, acest fapt având loc o singură dată pe an, de 1 Mai. "Din acest motiv nu există la noi o cultură a ieşitului la iarbă verde", conchide profesorul Dumistrăcel.

La noi, spre deosebire de satele nemţeşti din Ardeal, satele au fost răsfirate şi nu a existat "un comandament edilitar". În continuare se observă o nesincronizare cu cerinţele existenţei urbane.
Sociologul Stelian Dumistrăcel,
profesor cercetător al Institutului "Al. Philippide"

Plasticul, un minidezastru ecologic

Un ambalaj de plastic, odată ajuns în pământ, se autodistruge în 50-60 de ani.

În acest interval, întrerupe ciclurile naturale normale ale organismelor care trăiesc pe acea porţiune.

"Pe lângă aspectul estetic deranjant, ambalajele de plastic aruncate în apă formează o peliculă care întrerupe circulaţia aerului şi a luminii. Viaţa organismelor acvatice poate fi astfel grav perturbată", explică Galea Temneanu, specialist al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Iaşi.

"Nu se recomandă nici focurile în natură pentru că fiecare microorganism care contribuie la calitatea solului este distrus şi durează destul de mult până se poate reface", mai spune Temneanu.