Una dintre gropile arheologice din Piata Unirii va fi astupata

Primaria Cluj-Napoca va incepe sa acopere, in aceasta saptamana, una dintre gropile arheologice din Piata Unirii, primind aviz favorabil in acest sens de la Ministerul Culturii si Cultelor, a anuntat,

Primaria Cluj-Napoca va incepe sa acopere, in aceasta saptamana, una dintre gropile arheologice din Piata Unirii, primind aviz favorabil in acest sens de la Ministerul Culturii si Cultelor, a anuntat, ieri, Emil Boc. Comisia Nationala de Arheologie a stabilit termen pentru acoperirea vestigiilor din suprafata cercetata in zona dinspre Bulevardul Eroilor pana la finele lunii mai. De asemenea, comisia a dispus conducerii Muzeului National de Istorie a Transilvaniei (MNIT) sa incheie, pana la 30 septembrie, cercetarea arheologica in a doua sectiune a santierului, cea dinspre strada Napoca. Solicitarile municipalitatii catre minister au fost facute dupa organizarea unei dezbateri publice. O alta dezbatere se va organiza dupa 30 septembrie, cand specialistii vor prezenta rezultatele cercetarii si se va decide soarta celei de-a doua gropi. Comisia Nationala de Arheologie a cerut MNIT sa-i prezinte toata documentatia santierului, completata la zi cu rezultatele si concluziile studiului. "Finalizarea lucrarilor la santierul arheologic din Piata Unirii va permite municipalitatii sa redea acest spatiu folosintei publice si sa demareze lucrarile de amenajare la standarde urbanistice europene, in concordanta cu necesitatile reale ale clujenilor, a celei mai importante piete ale orasului", a declarat primarul orasului. Sapaturile arheologice din Piata Unirii au fost incepute in iulie 1994, din initiativa lui Gheorghe Funar, fapt care a generat un val de proteste din partea reprezentantilor societatii civile si bisericilor maghiare, care au considerat ca este pusa sub semnul intrebarii existenta statuii lui Matei Corvin. Subprefectul timpului, Liviu Medrea, a vorbit chiar despre topirea statuii, moment in care situatia sapaturilor arheologice a facut inconjurul planetei. Funar a fost convins insa ca ruinele Cetatii Napoca trebuie aduse la lumina si a continuat proiectul, fara sa asculte nici un argument. A organizat chiar concursuri pentru punerea in valoare a vestigiilor, pentru realizarea unui parc arheologic cum are Koln-ul, de exemplu. De retinut ca tentative de acoperire a celor doua gropi au mai existat, insa au fost organizate inclusiv actiuni de forta (masinile gunoierilor au inconjurat piata) pentru impiedicarea actiunii.