"Ar fi o greseala daca banii ar fi utilizati doar pentru acoperirea deficitului bugetar"

In contextul vizitei efectuate saptamana trecuta in Statele Unite, ministrul Industriei si Resurselor, Dan Ioan Popescu, a dat mai multe semnale care prefigureaza directiile principale de dezvoltare

In contextul vizitei efectuate saptamana trecuta in Statele Unite, ministrul Industriei si Resurselor, Dan Ioan Popescu, a dat mai multe semnale care prefigureaza directiile principale de dezvoltare ale sistemului energetic romanesc, luand in considerare atat aspectele de natura economica, cat si anumite determinari de ordin politic si geostrategic. De remarcat este faptul ca in cursul turneului american, ministrul Industriei s-a intalnit cu reprezentantii foarte multor institutii financiare, ceea ce demonstreaza ca strategia de privatizare avuta in vedere de Dan Ioan Popescu urmareste, in primul rand, atragerea unor investitii masive in sectorul energetic si mai putin simpla vanzare a companiilor de stat din domeniu. De altfel, ministrul a spus explicit ca intentiile sale nu sunt de a vinde o industrie, ci de a o privatiza si a o dezvolta prin atragerea investitiilor: "Avem cateva exemple regretabile de societati care au fost vandute pur si simplu, iar acum sunt inchise, afectand economia si generand mari probleme sociale", a subliniat Dan Ioan Popescu. In intalnirile cu conducatorii marilor societati de investitii americane, precum CITI CORP, AIG, Morgan Stanley, Credit Suisse First Boston, a fost reconfirmat faptul ca abordarea ministrului Popescu privind intarirea sistemului energetic, evitarea dezmembrarii lui - asa cum suntem sfatuiti de diverse institutii "specializate" in cazul PETROM -, crearea unei mase critice suficiente pentru a fi un jucator important pe piata este corecta si reflecta tendinta de restructurare din lume, ca efect al globalizarii. Idei precum "marime egal valoare", "o integrare pe verticala mare egal o prima pe valoarea societatii", "controlul resurselor egal soliditate strategica" au fost reconfirmate in discutiile avute in America in care s-a mai aratat ca de dragul asa-zisei "transparente" nu trebuie sacrificate societatile de utilitati publice prin aplicarea unor proceduri rigide de licitatii in locul negocierilor flexibile si creative, care sunt mult mai potrivite pentru aceste gen de structuri. Negocierile sunt la fel de transparente ca si procedurile de licitatii, dar aduc in schimb avantajul "armonizarii flexibilitatilor" ambelor parti. In realitate, pozitia ministrului reflecta o dezbatere mai veche dintre Ministerul Industriei si Ministerul Finantelor Publice. Industriile sunt interesate ca cea mai mare parte a banilor din privatizare sa ramana la nivelul companiilor, pentru a asigura dezvoltarea acestora, in timp ce Finantele urmaresc ca aceste resurse financiare sa fie folosite pentru acoperirea deficitului bugetar. Un alt exemplu in acest sens este confruntarea dintre ministrul Dan Ioan Popescu si Mihai Tanasescu pe tema cresterii accizelor la carburanti. Ministrul Finantelor a incercat sa impuna o crestere substantiala a acestor taxe pentru a acoperi gaurile bugetului de stat, invocand contributia redusa a companiilor petroliere. In schimb, ministrul Industriei a aratat ca o astfel de masura ar compromite posibilitatile de dezvoltare ale industriei de profil, propunand ca alternativa, agreata de primul-ministru Adrian Nastase, combaterea contrabandei cu produse petroliere. Se pare ca, in cele din urma, solutia propusa de ministrul Industriei a dat rezultate, Tanasescu recunoscand ca "dupa aprobarea masurilor de combatere a contrabandei (n.r. - Ordonanta 30/2003), colectarea s-a imbunatatit mult". Potrivit ministrului Tanasescu, "daca acest trend se va mentine nu vom mai face majorarea programata a accizelor". In cadrul vizitei din SUA, ministrul Dan Ioan Popescu si-a mentinut aceeasi pozitie si in legatura cu SNP Petrom, in privinta criteriilor care trebuie sa stea la baza procesului de privatizare a companiei. Ministrul Industriei a afirmat ca "ar fi de dorit un pret bun la vanzare, daca pretul ar fi singurul criteriu de adjudecare, dar ar fi o greseala daca toti banii ar fi utilizati doar pentru acoperirea deficitului bugetar". Popescu este de parere ca principalul criteriu de privatizare trebuie sa fie volumul si programul de investitii asumate de viitorul proprietar: "Avem nevoie de investitii substantiale pentru a moderniza sectorul industrial. Ma indoiesc ca acea companie care intentioneaza sa cumpere Petrom va fi de acord sa dea cei mai multi bani catre stat in detrimentul fondurilor pentru dezvoltare", a specificat ministrul. Pozitiile sunt impartite si la nivelul organismelor financiar-bancare internationale. In timp ce Fondul Monetar International sustine varianta ca Petrom sa fie vanduta catre competitorul care va oferi cel mai mare pret, alte organisme financiare, printre care si Banca Mondiala, inclina spre varianta unei privatizari bazate in primul rand pe volumul de investitii la care se va angaja cumparatorul companiei. "Sectorul energetic din Romania are nevoie de investitii masive", a declarat directorul pentru Romania al Bancii Mondiale, Ziad Alahdad, sustinand explicit pozitia ministrului Industriei. In ceea ce priveste potentialul cumparator al SNP, Dan Ioan Popescu a adus in discutie si unele considerente de ordin politic si geostrategic. Aceeasi linie a fost sustinuta si de seful Departamentului american pentru Energie, Spencer Abraham, care a apreciat ca "Romania a pus in practica o strategie energetica ce ii confera o pozitie mai putin dependenta de resursele externe si o mai buna utilizare a propriilor sale resurse". In acest sens, reprezentantul Administratiei americane s-a aratat increzator fata de faptul ca "oamenii de afaceri din Statele Unite vor avea cale libera pentru a investi in Romania". Pozitia oficialului american a fost consfintita prin semnarea Declaratiei de intentie privind cooperarea in domeniul energetic, care constituie un parteneriat intre SUA si Romania pentru dezvoltarea sectorului energetic din tara noastra. In cadrul acestui parteneriat se vor urmari stimularea interesului marilor companii americane de profil, investitiile in domeniul cercetarii si dezvoltarii obiectivelor energetice romanesti, sustinerea unor programe de protectie a mediului prin modernizarea tehnologiilor, precum si dezvoltarea pietei de energie din Romania.