Cum gătim în aer liber

Zeci de bucătari profesionişti şi amatori au demonstrat, la Azuga, că mâncarea naturală, gătită la aer curat, e cea mai gustoasă şi mai sănătoasă . Alimente sută la sută naturale,

Zeci de bucătari profesionişti şi amatori au demonstrat, la Azuga, că mâncarea naturală, gătită la aer curat, e cea mai gustoasă şi mai sănătoasă .

Alimente sută la sută naturale, foc de lemne, aer proaspăt de munte şi vinuri de cramă din cele mai alese. Toate aceste ingrediente au atras mii de vizitatori sâmbătă, în staţiunea Azuga, care a fost învăluită de mirosurile apetisante şi fumul gros de la grătarele concurenţilor înscrişi la Campionatul internaţional de gătit în aer liber.

Pe o vreme relativ rece, în bătaia unui vânt capricios, zecile de bucătari profesionişti şi amatori şi-au încercat forţele şi talentul pentru a impresiona papilele gustative ale membrilor juriului.

Manifestarea şi-a propus să aducă în România conceptul de "bucătărie-cultură", menit să schimbe metalitatea românilor cu privire la ce, cum şi în ce fel mănâncă. Încă de dimineaţă, bucătarii "în aer liber" şi-au luat în primire standurile de lemn, ridicate în curtea Cramelor Halewood, la circa 10 minute distanţă de pârtia din Azuga.

Înarmaţi cu oale, crătiţi, ceaune, ustensile de bucătărie, ingrediente şi cu "mult talent", competitorii şi-au dovedit măiestria şi rapiditatea în prepararea felurilor înscrise în concurs, sub privirile pofticioase ale vizitatorilor şi jurnaliştilor. Spre orele prânzului, aerul tare de munte, încărcat cu "emisii delicioase", a luat pe sus nasurile celor prezenţi, care au aşteptat cu nerăbdare ca membrii juriului să termine degustarea şi notarea fiecărei echipe concurente.

Printre norocoşii membri ai juriului s-au numărat cârcotaşul Şerban Huidu, Dan Chişu, actorul Şerban Ionescu, maestrul în arta culinară Vlad Florica şi preşedintele Asociaţiei Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism, Dumitru Burtea.

Ediţia de anul acesta a evenimentului, organizat de Cramele Halewood, l-a avut ca preşedinte al juriului pe Robert Rainford, star al emisiunii "Licence to Grill" din Canada.

În notarea standurilor, juriul a luat în calcul nu numai gustul mâncării şi prezentarea produselor în forma finală, ci şi dexteritatea concurenţilor, aspectul standurilor şi îmbrăcămintea acestora.

Amatorii au dat lecţii profesioniştilor

La concurs s-au înscris echipe de bucătari profesionişti de la hoteluri sau restaurante cu "ştaif" din toată ţara, dar şi câteva echipe de amatori care au dat clasă greilor bucătăriei. În ciuda lipsei notorietăţii şi a lemnelor ude oferite de organizatori, bucătarii amatori au umplut plitele, grătarele şi ceaunele cu mâncăruri demne de ospeţe regeşti. O echipă de "rockeri-bucătari" a creat un colţ insolit al evenimentului, etalându-şi motoarele şi încingând atmosfera cu cântece de chitară.

Haiducii secolului XXI au instalat un ceaun uriaş pentru aşa zisa "ciorbă de reveneală", o veche reţetă haiducească, recomandată după nopţi nebune stropite cu mult vin. "În ciorba de reveneală intră rasol de porc cu şorici, coaste afumate, pulpă de porc, zarzavaturi, borş şi zeamă de varză, dar şi ingrediente secrete, pe care nu le putem dezvălui", ne-a spus unul dintre "pletoşi", amestecând din când în când în ceaun.

Lângă ei, la mare concurenţă, echipa "Heavy Metal" a gătit la ceaun o tochitură măcelărească cu creier, măduvă, limbă de vită, ceafă de viţel, vin alb, bere şi multe condimente. Pe plită au sfârâit felii de ţuchine şi ciuperci, care au primit apoi o "baie" de ulei de măsline, oţet balsamic şi condimente.

Meniu eneolitic din vremea dacilor

Printre cei mai originali "amatori" s-au numărat cei de la "Cublul Presa de vin", care au gătit un "meniu eneolitic" compus din iepure cu căprioară la ţăst, "inima bucătăriei vechi româneşti". "Ţăstul sau vasul de lut este ca o oală sub presiune, care nu respiră. Nu conţine metal şi alte aliaje periculoase pentru sănătate, iar mâncarea îşi dă altfel drumul la gust", explică Cosmin Zidurean, medic şi regizor cu veleităţi de bucătar. Din partea gazdelor din Azuga, patru silvicultori de la Romsilva au făcut senzaţie cu borcanele de murături, zacuştele, tochitura de porc, mămăligile şi berbecuţul la ceaun. "Nu suntem bucătari, dar facem asta din curiozitate, din plăcere şi dintr-o mare bucurie", spune Leon Chiţu, unul dintre premianţi.

Decizie grea

Dată fiind diferenţa foarte mică între concurenţi, juriul a deliberat cu greu, ca dovadă şi ora foarte târzie la care a anunţat premiile. În faţa unui public nerăbdător şi obosit de aşteptare, Şerban Huidu a fost nevoit să strige premiile ca la licitaţie, în lipsa unei staţii de transmisie. Rockerii-bucătari şi silvicultorii de la Romsilva au primit premii de popularitate, respectiv de dexteritate, în timp ce Cosmin Zidureanu, de la "Clubul Presa de Vin", a fost premiat pentru originalitate. Cele mai multe trofee au fost însă adjudecate de echipa Omega 3 din Bucureşti, care a câştigat secţiunile "măncăruri pe plită" şi "mâncăruri la ceaun", obţinând şi distincţii la categoriile "creaţie" şi "mâncăruri la grătar".

Cel mai mare mic

Pentru gusturile mai sofisticate, bucătarii de la Hotelul Eden din Predeal au gătit pulpe de curcan umplute cu ţelină, măr, dovlecel şi brânză cu mucegai. Cei de la Hotel Marty din Cluj au luat ochii cu o supă de peşte franţuzească "bouille a bas", în care au pus să înoate creveţi, scoici verzi, biban şi somon. Printre cele mai spectaculoase privelişti culinare s-a numărat porcul mistreţ învârtit la frigare de bucătarii hotelului Gilău din Cluj.

Ei au muncit 3-4 ore pentru ca mistreţul să se rumenească şi să capete o crustă delicioasă sub acţiunea mirodeniilor, a vinului roşu şi a mujdeiului. Echipa de la hotel Păltiniş din Sinaia a "reeditat" cea mai lungă sarma din lume, care măsoară un metru şi jumătate. Sarmaua a fost înscrisă în Cartea Recordurilor anul trecut, cu ocazia unei demonstraţii realizate la Praid. Ca noutate, bucătarii au realizat de această dată şi "cel mai mare mic", care măsoară tot un metru şi jumătate.