90.000 de lei pentru o galeata de apa cu urme de clor si detergent

* Zeama ii protejeaza pe turisti de boli care pot fi contractate doar de animale * In Vama Giurgiu, aflata la cativa km de oras, se plateste taxa de tranzit prin municipiu!

Romania a ramas una dintre putinele tari din Europa in care turistii sunt jecmaniti la frontiera. Calatorii - mai ales strainii - sunt primiti in vami cu chitantierul in mana. Pentru "taxa de dezinfectie", "taxa ecologica" sau "taxa de tranzit" oamenii trebuie sa lase in vama aproape un salariu mediu pe economie. In unele zone, autoritatile locale au impus biruri pentru servicii care nu sunt necesare. La Albita, Bors sau Giurgiu, turistii sunt obligati sa plateasca dezinfectia antiepizootica, desi aceasta este obligatorie doar pentru transporturile de animale. Asa s-a ajuns la o situatie tensionata, cu proteste spontane in punctele de frontiera, cum s-a intamplat in urma cu doua luni, cand un sofer a blocat cu TIR-ul intrarea in PCTF Giurgiu. Omul era suparat ca ramasese fara un leu dupa ce platise sirul de biruri. La Giurgiu, primul obiectiv romanesc, dupa ce ai trecut de vama bulgara, este cosmelia serviciului de protectie antiepizootica. Aici faci cunostinta cu primul bir: 90.000 de lei, taxa de dezinfectie. Treci cu masina printr-o zeama mizerabila si esti stropit cu apa cu iz de clor. "Substanta" din balta celor de la dezinfectie este, conform analizei laboratorului Larex din Bucuresti, apa in proportie de 90 la suta. In rest, mai exista o urma de clor (0,01 la suta) si o substanta anionica, ceva caracteristic detergentului. In plus, mai sunt si impuritatile: de la balegar, la siliciu. Angajatii serviciului judetean sustin insa ca pe teava aparatului de dezinfectat curge "virkon-ul". Substanta e renumita. Are efect impotriva sindromului caderii ouatului, traheobronsita canina, herpes felin sau pesta africana. In plus, o cantitate aruncata pe masina turistului il fereste pe acesta de boala veziculoasa porcina, febra vaii de rift, febra de Lassa sau sindromul Visna-Maedi. Suma de 90.000 de lei e tocmai bine venita atunci cand stii ca te fereste si de infectia cu calcivirus felin, rotavirusul cabalin, negi bovini ori bursita aviara. In Uniunea Europeana, dezinfectia se aplica doar in situatia in care exista epizootii, iar atunci statul nu percepe nici o taxa. In Romania, masura dezinfectiei ar trebui sa se aplice doar la acele transporturi de animale, daca exista banuieli dupa efectuarea controlului documentelor de marfa si a celui sanitar-veterinar. Numai ca, in vamile noastre, "dezinfectia" a ajuns sursa sigura de bani dupa ce administratiile judetene au impus-o pentru absolut toate autovehiculele care intra in tara. Birul variaza in functie de zona si se percepe in functie de capacitatea mijlocului de transport! La Giurgiu se plateste intre 90.000 de lei si 600.000 de lei, iar la Bors - intre 375.000 de lei si 750.000 de lei. La granita dintre Romania si Moldova, strainii au regim special. Ei platesc dezinfectia intre 150.000 de lei si 400.000 de lei, in functie de capacitatea masinii. Romanii si moldovenii dau pe jumatate. Seria taxelor din vama este intregita de "ecologizare". La fel, suma difera de la o zona la alta. Turistii platesc intre 50.000 si 1.700.000, fara a se face distinctie intre persoanele fizice si cele juridice. Taxele de dezinfectie sau ecologizare nu sunt singurele care ii scot din minti pe turisti - la Giurgiu s-a impus si taxa de tranzit prin oras. Asta, chiar daca vama e la cativa kilometri de municipiu! Mai nou, ca banii - 335.000 de lei pentru o trecere - sa nu ajunga la ghiseul unic, cei de la Primaria Giurgiu si-au mutat baraca la cinci metri de punctul de frontiera. Serviciul primariei e renumit in oras dupa ce cativa salariati au fost acuzati ca au furat din banii perceputi cateva miliarde de lei. Birurile platite in vamile romanesti au creat o imagine negativa tarii. Nu de putine ori au fost momente in care turistii au protestat fata de taxele impuse. Raspunsul, in general, este acelasi: nu dai banii, nu treci frontiera. In Vest, aceste dari au disparut de mult, iar singurele state care mai folosesc astfel de metode sunt Bulgaria, Ucraina si Moldova.