De teama furtunilor şi inundaţiilor, Germania construieşte noi diguri

Procesul accelerat de încălzire globală va avea efecte nebănuite asupra mărilor şi oceanelor, dar şi a fluviilor deopotrivă. Nordul Germaniei pare să fie cel mai expus riscului de inundaţii,

Procesul accelerat de încălzire globală va avea efecte nebănuite asupra mărilor şi oceanelor, dar şi a fluviilor deopotrivă. Nordul Germaniei pare să fie cel mai expus riscului de inundaţii, fiind "asaltat" de apele fluviului Elba şi ale Mării Nordului. Specialiştii nemţi susţin că, în următoarele decenii, Germania se va confrunta cu cele mai teribile revărsări de ape.

Previziunile făcute de experţii climatologi şi meteorologi de la institutul german Max Planck sunt cât se poate de sumbre pentru această ţară. În viitorul nu prea îndepărtat, teritoriul Germaniei va avea de suferit din cauza apelor revărsate ale Mării Nordului, dar şi ale unor fluvii importante.

Din acest motiv, a fost pus în practică un plan de urgenţă, care prevede repararea digurilor vechi ("total insuficiente şi erodate de timp", potrivit specialiştilor) şi construirea unora noi, mult mai rezistente şi mai înalte. Punctul de plecare a acestor lucrări masive, care vor costa peste un miliard de euro, este coasta Schleswig-Holstein, în apropierea căreia se află bogatul oraş Hamburg.

În 1962, o mare parte din acesta a fost rasă de pe faţa pământului de o furtună puternică. Vânturile de peste 150 km/oră şi cantitatea impresionantă de precipitaţii au făcut ca apele Elbei şi ale Mării Nordului să se "unească", înghiţind o şesime din oraş şi lăsând în urmă peste 300 de morţi plus mii de sinistraţi.

Pericol la graniţa cu Danemarca

"Vechile diguri sunt prea joase şi erodate", explică Ruediger Schirmacher, responsabil al Planungsstab Kuenstenschutz, "statul major" pentru concretizarea proiectului de urgenţă de apărare a coastelor. Specialistul german susţine că locuitorii din Schleswig-Holstein trebuie să se aştepte la ce-i mai rău din punct de vedere al inundaţiilor şi al furtunilor. Încălzirea globală va face ca nivelul Mării Nordului să crească fără întrerupere, astfel că un sfert din landul Schleswig-Holstein, situat între Hamburg şi frontiera cu Danemarca, ar putea ajunge sub ape.
(Adina Şuteu)