Un nor toxic de fosfor din Ucraina pune în alertă statele europene

Meteorologii spun că este puţin probabil ca norul otrăvitor să ajungă în următoarele 36 de ore pe teritoriul României Un tren de marfă care transporta fosfor galben, o

Meteorologii spun că este puţin probabil ca norul otrăvitor să ajungă în următoarele 36 de ore pe teritoriul României

Un tren de marfă care transporta fosfor galben, o substanţă inflamabilă şi otrăvitoare, a deraiat, luni, la ora locală 16.55 p.m., în vestul Ucrainei, provocând rănirea a 22 de persoane şi evacuarea a peste 1.000 din regiunea Lvov. Printre cei spitalizaţi se află şi membri ai trupelor de intervenţii, iar 12 pompieri au fost intoxicaţi. Autorităţile de la Kiev au preferat să păstreze tăcerea cu privire la gravitatea accidentului, informaţia fiind dezvăluită abia marţi la prânz de către agenţiile străine de presă.

Norul format în urma incendiului rezultat din accident se întindea, ieri, pe aproximativ 90 de kilometri pătraţi, deasupra a 14 sate situate în apropierea oraşului Lvov, îndreptându-se spre Polonia şi Ungaria. Incendiul a izbucnit în urma unei scurgeri de fosfor, care a provocat combustia spontană a şase cisterne. Focul a fost stins la câteva ore după deraierea trenului care se îndrepta spre Polonia, venind din Kazahstan.

Acţiunea pompierilor a fost îngreunată din cauză că substanţa, la impactul cu apa, degajă substanţe nocive pentru oameni. Pentru această intervenţie au fost mobilizaţi circa 550 de pompieri şi 220 de poliţişti. Accidentul, comparat cu explozia de la Cernobîl În zona afectată locuiesc 11.000 de ucraineni.

Cei care nu au dorit să plece au fost sfătuiţi să stea în case, să nu folosească apă din fântâni, să nu consume legume şi fructe din grădini şi să nu bea lapte de la vitele din gospodării. Preşedintele Ucrainei, Viktor Iuşcenko, a emis un ordin prin care a cerut guvernului să ia măsuri pentru diminuarea efectelor accidentului chimic.

Potrivit documentului, Executivul este obligat să adopte în cel mai scurt timp un plan de contracarare a consecinţelor. În acelaşi timp, Ministerul Apărării a declanşat starea de alertă în unităţile subordonate comandamentului vestic, pentru a face faţă efectelor norului toxic care continuă să se extindă. A fost creată o celulă de criză şi a fost trimis în regiune un spital de campanie.

Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă a oferit două elicoptere pentru efectuarea de teste în zona poluată. Vicepremierul ucrainean, Oleksandr Kuzmuk, a comparat incidentul cu explozia care a avut loc, în anul 1986, la centrala nucleară de la Cernobîl. "A avut loc un dezastru.

După catastrofa de la Cernobîl, avem de-a face cu un incident care poate reprezenta un pericol real pentru populaţie", a spus Kuzmuk, adăugând că, momentan, nu pot fi anticipate consecinţele. Gazele pe bază de fosfor sunt arme de distrugere în masă Fosforul este al 15-lea element chimic din tabelul lui Mendeleev, fiind un nemetal cu mai multe valenţe, din grupa azotului.

El nu se găseşte în na- tură decât combinat cu alte elemente, de regulă în zăcăminte de fosfaţi, care se folosesc ca îngrăşământ sau se prelucrează industrial. În urma intervenţiei omului se obţin trei forme de fosfor pur: alb, roşu sau negru.

Ceea ce presa a numit drept "fosfor galben", indicând astfel încărcătura vagoanelor ce au luat foc în Ucraina, este de fapt fosfor alb (P4), care are culoarea galbenă, în ciuda numelui pe care îl poartă.P4 este o substanţă solidă, sticloasă, care emite reflexe verzui în întuneric, deosebit de uşor inflamabilă, fiind cunoscută drept una dintre puţinele substanţe piroforice care se aprind singure doar la contactul cu aerul.

Prin încălzirea în condiţii speciale a fosforului alb (care poate lua foc începând de la 40 de grade Celsius) până la temperatura de 240 de grade Celsius se obţine fosforul roşu, care este amorf şi, desigur, mult mai puţin activ din punct de vedere chimic.

Ieri, în timpul operaţiunii de stingere a incendiului, unul dintre dezideratele specialiştilor era transformarea fosforului alb în fosfor roşu, pentru a stopa poluarea. În timpul procesului de ardere necontrolată rezultă mai multe tipuri de oxizi, precum şi alte substanţe gazoase, ce conţin şi alte elemente în afară de oxigen şi fosfor.

Toate aceste gaze sunt extrem de otrăvitoare, având efect paralizant asupra sistemului nervos şi fiind clasificate de Organizaţia Naţiunilor Unite drept "arme de distrugere în masă", încă din anul 1993. Rezoluţia 687 a ONU, care interzice producerea, transportul sau stocarea unor astfel de gaze, a intrat în vigoare din aprilie 1997.