A făcut carieră printre femei-kamikaze

Subofiţerul Ionuţ Avădanei poartă de 14 ani uniforma militară. Doi ani şi jumătate i-a petrecut în misiuni sub egida NATO, riscându-şi viaţa în Bosnia-Herţegovina, Afganistan şi Irak. E

Subofiţerul Ionuţ Avădanei poartă de 14 ani uniforma militară. Doi ani şi jumătate i-a petrecut în misiuni sub egida NATO, riscându-şi viaţa în Bosnia-Herţegovina, Afganistan şi Irak. E cadru militar al Batalionului 256 de Poliţie Militară şi, la 36 de ani ai săi, spune că armata e viaţa lui. Pentru el, carieră înseamnă armată.
"Revoluţia m-a motivat"

"N-aveam niciun gând să fiu militar când m-am înrolat, în 92. Voiam să-mi termin stagiul şi să scap", spune Ionuţ Avădanei. El povesteşte că primele patru luni de cazarmă au fost "un şoc". "La început m-a atras armamentul. Apoi am descoperit că cel mai mult îmi place disciplina. Cred că era ceva în mine şi înainte să intru în armată. Am realizat asta la Revoluţie, când am ieşit în stradă. Poate că Revoluţia m-a motivat să devin militar", afirmă subofiţerul.
"Armata înseamnă România"

După anul petrecut ca militar în termen la Târgovişte, Ionuţ Avădanei a revenit acasă, în Bucureşti, şi şi-a început cariera la Batalionul 2 Călugăreni. După 4 ani ca militar angajat, a plecat în prima sa misiune pe pământ străin, în Bosnia. "Când eşti acolo, intri în transă. Nu te gândeşti decât cum să-ţi faci treaba fără greşeală", povesteşte subofiţerul. Ajuns în România, a jurat că nu se mai duce, dar până în 2001 a mai bifat două "plecări" în Bosnia. Primul copil i s-a născut când patrula prin Sarajevo, iar de al doilea s-a bucurat în familie, înainte de a pleca, în 2005, în Irak. În 2003 a fost numit sergent-major, după care a devenit cadru militar. La capitolul "cea mai grea încercare" numeşte, fără să ezite, Afganistanul. "Patrulam printre localnici, prin deşert. A fost singura misiune în care m-am simţit vulnerabil. Mi-a fost dat să văd femei kamikaze, cu arme pe sub hainele lungi. Eram duşmăniţi de toată lumea", spune Ionuţ Avădanei. Crezul subofiţerului cu cinci misiuni în străinătate este familia. În rest, spune că "nemulţumiţii sunt cei care nu se adaptează" şi că termenul "sacrificiu" nu există în armată, fiind înlocuit de "îndatorire". În afară de familie, mai are totuşi un punct sensibil: drapelul tricolor. "Când eşti în misi-uni în străinătate înţelegi cel mai bine că, acolo, armata înseamnă România", conchide Ionuţ Avădanei.

Salariu de peste 1.000 de lei pentru debutanţi
Până pe 31 decembrie 2006, unităţile militare din toată ţara angajează soldaţi sau gradaţi voluntari, numai de sex masculin şi cu stagiul militar efectuat. După 1 ianuarie 2007, în armată vor fi primite şi femeile, iar stagiul militar efectuat nu va mai reprezenta o condiţie obligatorie. Potrivit Legii privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari, veniturile unui militar debutant vor depăşi, începând cu prima lună a anului viitor, 1.000 de lei. Suma include atât solda, cât şi indemnizaţiile de hrană, şi poate fi suplimentată în funcţie de specialitatea militară şi de condiţiile de muncă specifice.

Joburi în armată pentru tinerii între 18 şi 26 de ani
Tinerii care aleg să-şi construiască o carieră în armată trebuie să îndeplinească unele condiţii de bază: vârsta între 18 şi 26 de ani, cetăţenie română şi domiciliu stabil în România, apţi din punct de vedere medical, fizic şi psihic, fără dosar penal.
Cum se face înrolarea
Cei care trec de acest prim filtru trebuie să opteze apoi pentru o carieră de ofiţer, maistru militar, subofiţer ori soldat sau gradat voluntar. Pentru absolvenţii învăţământului primar care se hotărăsc să se şcolească în armată există varianta colegiilor militare liceale. Ei trebuie să nu aibă mai mult de 16 ani şi să facă dovada promovării testelor naţionale. Adolescenţii care fac parte din această categorie pot alege unul dintre cele trei colegii militare de renume din ţară: Colegiul "ştefan cel Mare", din Câmpulung Moldovenesc, Colegiul "Dimitrie Cantemir", din Breaza, sau Colegiul "Mihai Viteazul", din Alba Iulia.
Consiliere la centrele de informare-recrutare
Indiferent de opţiune, primul pas în cariera militară este informarea. Consilierea, detaliile despre recrutare, selecţie şi admitere, precum şi etapele necesare pentru întocmirea dosarului de candidat se pot parcurge la centrele de informare-recrutare aflate în fiecare judeţ. În funcţie de opţiuni, apar condiţii diferite. Spre exemplu, statutul de ofiţer se obţine pe filieră directă sau indirectă. Filiera directă impune candidaţilor diploma de bacalaureat şi o vârstă maximă de 24 de ani. Formarea ofiţerilor se realizează în academiile specifice: Academia Forţelor Terestre, Academia Forţelor Aeriene, Academia Navală, Academia Tehnică Militară sau Institutul Medico-Militar. Durata studiilor variază între 3 şi 6 ani, iar după absolvire se asigură automat un loc de muncă. Filiera indirectă cere diplomă de studii superioare în domeniul Ministerului Apărării şi o vârstă de maximum 30 de ani.