Începe sezonul premiilor Nobel. Vezi cine sunt favoriţii!

Comitetul Nobel de la Institutul Karolinska din Stockholm va anunţa luni laureatul premiului pentru medicină, care îi va succeda britanicului Robert Edwards, "părintele" fertilizării in vitro, scrie AFP.

Premiile pentru fizică şi chimie vor fi decernate marţi, respectiv miercuri, iar cel pentru literatură, joi (data nu a fost confirmată). Premiul pentru pace va fi decernat vineri, la Oslo, iar cel pentru economie, pe 10 octombrie.

Numărul de candidaţi pentru acest an - 241 - este unul record. Printre aceştia se află şi disidentului chinez Liu Xiaobo.

Specialiştii din domeniu afirmă că actorii "primăverii arabe", o mişcare care a dus la prăbuşirea regimurilor autoritare din Tunisia, Egipt şi Libia, sunt creditaţi cu şanse mari la ediţia din 2011 a trofeelor pentru pace şi literatură, în timp ce trofeul pentru economie ar trebui să scape de "influenţa" crizei mondiale.

În opinia istoricului Asle Sveen, premiul Nobel pentru pace ar putea reveni, în acest an, scriitoarei tunisiene Lina ben Mhenni, care a realizat, pe blogul personal, o veritabilă cronică a revoluţiei din ţara ei.

Ultima femeie care a primit, în 2004, premiul Nobel pentru pace a fost ecologista kenyană Wangari Maathai, care a murit pe 25 septembrie, scrie Mediafax.

Directorul Institutului de cercetări pentru pace din Oslo, Kristian Berg Harpviken, o propune pe egipteanca Israa Abdel Fatta, fondatoarea Mişcării din 6 aprilie, care "a jucat un rol cheie în menţinerea direcţiei şi a nonviolenţei în timpul revoltelor din Egipt".

Pe lista posibililor câştigători ai premiului Nobel pentru pace mai sunt Wael Ghonim (un cyber-militant egiptean care a petrecut 12 zile în închisoare pentru că i-a inspirat pe manifestanţii din piaţa Tahrir din Cairo). Totodată, mai sunt menţionate numele militantei afgane pentru Drepturile Omului Sima Samar, cel al ONG-ului rus Memorial, cel al pacifistei liberiene Leymah Gbowe, cel al premierului din Zimbabwe Morgan Tsvangirai şi cel al fostului cancelar german Helmut Kohl.

Un poet la literatură

Premiul Nobel pentru literatură ar putea fi influenţat de situaţia din Orientul Mijlociu. "A venit momentul pentru un poet şi pentru Orientul Mijlociu. Atunci, cine ar avea şanse mai mari decât Adonis?", a declarat Nicklas Björkholm, directorul librăriei Hedengrens din centrul oraşului Stockholm.

În iunie, Adonis, al cărui nume real este Ali Ahmad Saïd Esber, a câştigat prestigiosul premiu Goethe. Deşi locuieşte în Franţa, Adonis s-a remarcat în aceeaşi lună publicând într-un cotidian libanez o scrisoare deschisă adresată preşedintelui sirian Bachar al-Assad, în care i-a cerut să oprească represiunea sângeroasă din ţara lui natală.

În cercurile literare mai sunt nominalizaţi: kenyanul Ngugi wa Thiong'o, somalezul Nuruddine Farah, maghiarul Peter Nadas, coreeanul Ko Un, japonezul Haruki Murakami, indianul Vijaydan Detha, australianul Les Murray, israelianul Amos Oz şi americanii Joyce Carol Oartes, Philip Roth şi Cormac McCarthy.

Alberto Alesina, favorit la economie

În ceea ce priveşte premiul Nobel pentru economie, este, potrivit specialiştilor, prea devreme ca cercetările asupra crize mondiale actuale să fie recompensate.

Potrivit specialiştilor, favoriţi sunt reprezentanţi ai domeniului economiei politice, având ca exemplu pe Alberto Alesina, sau al creşterii economice - Robert Barro şi Paul Romer - sau al teoriei consumului - Robert Hall, Lars Peter Hansen şi Christopher Sims.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (1,08 milioane de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Şase laureaţi au refuzat premiul Nobel

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de către Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului suedez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Istoria premiilor Nobel nu a fost lipsită de controverse. Astfel, şase laureaţi au refuzat premiul Nobel. Ultimii doi şi singurii care au făcut-o din proprie iniţiativă sunt scriitorul francez Jean-Paul Sartre (Nobel pentru literatură pe anul 1964) şi premierul vietnamez Le Duc Tho, care a refuzat să împartă premiul Nobel pentru pace pe anul 1973 cu americanul Henry Kissinger. Totodată, Adolf Hitler i-a obligat pe Richard Kuhn (chimie, 1938), Adolf Butenandt (chimie, 1939) şi Gerhard Domagk (medicină, 1939) să-şi refuze premiile, în timp ce guvernul sovietic l-a forţat pe Boris Pasternak să refuze premiul Nobel pentru literatură în 1958.

De asemenea, trei laureaţi se aflau în închisoare în momentul în care au fost anunţaţi drept câştigători: pacifistul şi jurnalistul german Carl von Ossietzky (1935), militanta Aung San Suu Kyi (1991) din Myanmar şi disidentul chinez Liu Xiaobo (2010).