"Dacă aţi vedea cum se fac legumele la supermarket, nu le-aţi mai pune în gură"

La numai 65 de kilometri de Bucureşti, un fost ziarist francez cultivă roşii, ardei şi vinete ecologice. Legumele nu sunt tratate cu substanţe chimice, nu conţin organisme modificate genetic şi au gust autentic.

MAI CITEŞTE ŞI:

Legumele, fără căutare
Terapeutică : Cele şase substanţe miraculoase ale „farmaciei verzi”
Sere europene pentru legumele româneşti
Cum păstrăm la congelator alimentele

„Consumatorii români se plâng tot mai des că roşiile, vinetele şi ardeii pe care-i cumpără din supermarket au forme perfecte, dar niciun gust. Aceste legume sunt crescute în mod forţat. Sunt culese verzi şi tratate cu substanţe care să le dea culoarea specifică şi atât. Dacă aţi vedea cum sunt făcute, nu aţi mai pune aşa ceva în gură“.

Astfel şi-a început discursul Simona Dimache, inginer agronom, responsabilul cu dezvoltarea la societatea Ecolife Bio care cultivă legume ecologice în comuna Dor Mărunt, de lângă Lehliu Gară, judeţul Călăraşi, la numai 65 de kilometri de Bucureşti.

Totul a început acum câţiva ani la iniţiativa lui Gilles Caillaud, un fost jurnalist francez care a venit în România să transmită pentru ziarul „Liberation“ informaţii despre Revoluţia din ’89. Urmând dorinţa bunicului său de a se ocupa de agricultură, a revenit la noi în ţară aducând cu el experienţa franceză în ceea ce înseamnă agricultura biologică, fără pesticide şi fără organisme modificate genetic.

Puţin mai scumpe decât legumele convenţionale

Ferma se întinde pe şase hectare şi se prezintă ca o asociaţie de producători. Este constituită în momentul de faţă din cinci producători din Dor Mărunt şi Lehliu Gară. Această suprafaţă este cultivată cu 24 de soiuri de legume, de la roşii şi castraveţi până la ridichi şi sfeclă roşie.

„Având în vedere că investiţiile în agricultura ecologică sunt foarte mari, încercăm să formăm o asociaţie de producători de legume pentru a beneficia de susţinere financiară din partea statului“, ne-a spus Simona Dimache.

„Noi nu tratăm plantele cu substanţe chimice, ne facem decocturile din pelin sau din urzică. Tocmai de aceea, în agricultura bio pot exista pierderi la producţie, mai ales atunci când apare o mană sau un atac de insecte. Trebuie să avem mare grijă“, a continuat ea. Acum abia au ieşit ceapa verde şi ridichile.

O femeie din sat, zilieră, prindea ridichile în legături pentru ca Simona Dimache să onoreze comanda către unul dintre magazinele cu specific bio din Bucureşti, în care îşi desface marfa. Legătura de ridichi ecologice costă 1,5 lei. Simona Dimache ne-a spus că toate produsele pe care le vinde sunt cu aproximativ 30% mai scumpe decât legumele crescute în sistem convenţional.

„În pieţele de lux bucureştene, ridichile convenţionale sunt de trei ori mai scumpe decât ale mele“, ne-a mai zis ea. 

Sămânţa din Franţa, foarte scumpă

Practicarea agriculturii bio necesită o anumită perioadă de conversie. La Dor Mărunt, producătorii se află deja la cel de-al treilea an, fapt pentru care pot ieşi pe piaţă cu produsele ecologice. Anul trecut, producătorii au cumpărat sămânţa certificată biologic din Franţa cu foarte mulţi bani. Toată sămânţa a costat 20.000 de euro.

Anul acesta însă ei au reuşit să achiziţioneze sămânţă netratată, cu certificat de calitate, de la Institutul de la Vidra, investiţia fiind de doar 1.000 de euro. „România nu are deocamdată o bază solidă de seminţe ecologice“, ne-a explicat Simona Dimache.

Producţia de legume bio s-a ridicat anul trecut la 150 de tone. „La început am avut mari probleme cu vânzarea pentru că oamenii erau neîncrezători în produsele ecologice. Acum e mai bine. Vindem în magazinele specializate“, a mai spus ea.

Perdele de protecţie cu plante aromatice

În ceea ce priveşte agricultura biologică, totul trebuie să respecte circuitul naturii. Fiecare pas greşit poate duce la o scădere drastică a producţiei. Experienţa franceză însă a contat foarte mult. Producătorii de legume bio de lângă Lehliu îşi protejează plantele de boli şi de dăunători cu ajutorul unor perdele de protecţie cu plante aromatice. Ei folosesc salvie, cimbru, busuioc, mărar, pătrunjel şi ceapă.

„De exemplu, ceapa e o plantă foarte bună de protecţie la roşii. Dacă tomatele sunt intersectate cu ceapa, vei fi sigur că nu vei avea niciodată atac de insecte“, ne-a explicat inginerul agronom.

Astfel, terenul eco din Dor Mărunt începe cu un rând de salvie, după care urmează rândurile de ardei. Acestea se termină cu un rând de busuioc, o altă plantă aromatică. „Ardeii, tomatele şi vinetele sunt plantele cele mai pretenţioase“, a spus Simona Dimache. 

150 de tone de legume au fost obţinute anul trecut de pe plantaţiile ecologice de lângă Lehliu.

Sistem de irigaţie prin picurare în regiunile aride

Plantaţia de lângă Lehliu are şi un solar unde sunt crescute răsadurile. După ce sunt scoase din seră, acestea sunt plantate pe terenul de şase hectare şi udate cu apa care provine de la un sistem de irigaţie prin picurare. Dor Mărunt se află în zona Bărăganului, regiune aridă care are constant nevoie de alimentare cu apă prin irigaţie.

Rezerva de apă are o adâncime de doi metri

Mai mult decât atât, legumele necesită apă în mod continuu. Cele şase hectare cultivate bio lângă Lehliu beneficiază de un sistem de irigaţie prin picurare, sistem care i-a costat pe investitori 70.000 de lei, cu excepţia puţurilor.

Rezervă de apă pentru reglarea temperaturii

Terenul mai cuprinde şi o rezervă de apă de doi metri adâncime. Aceasta aduce apa la o temperatură aproximativ egală cu cea a solului, având în vedere faptul că apa este pompată de la 80 de metri adâncime. Este evitat astfel riscul de apariţie a manei asupra plantelor. „Prin sistemul de picurare udăm numai acolo unde trebuie. Sistemul udă direct la rădăcină şi nu pe frunză“, a spus Simona Dimache.

Sistemul de irigaţie prin picurare este o metodă utilizată îndeosebi în zonele secetoase, reducând mult consumul de apă. Apa pătrunde lent spre rădăcinile plantelor.

Dacă este corect instalat şi controlat, sistemul de irigaţie realizează importante economii la apă prin reducerea fenomenului de evaporare. Pe de altă parte, este eliminat riscul de producere a unor boli care apar de obicei la contactul apei cu frunzelor plantelor.

Legumele ecologice, sănătoase pentru om

Legumele ecologice se produc fără adaos de substanţe chimice de sinteză, precum îngrăşămintele artificiale, erbicidele, insecticidele sau pesticidele. Când vorbim despre un produs ecologic, ne referim la întreg lanţul alimentar: de la producţia de materii prime (sol, seminţe, îngrăşăminte organice) la pregătirea, transformarea, depozitarea, ambalarea şi transportarea ingredientelor şi produselor bio, potrivit Ecolife. 

Pesticidele şi îngrăşămintele chimice folosite în agricultura convenţională se infiltrează direct în plante, spre deosebire de îngrăşămintele organice, care trebuie transformate iniţial în compuşi asimilabili de către plante.

În cazul practicării agriculturii convenţionale, viaţa microbiană a solului devine foarte săracă. În plus, stratul insuficient de humus, sărac în materii organice, duce la producerea de legume denaturate, lipsite de gust şi cu puţine substanţe nutritive.

După ce sunt culese, ridichile bio sunt prinse în legături

Consumând alimente produse prin agricultura convenţională, omul ingerează numeroşi agenţi toxici, cu efect cancerigen, cum sunt nitraţii. Pe de altă parte, produsele ecologice au un conţinut foarte redus, chiar nul, de reziduuri de pesticide, fapt pentru care alimentele bio previn îmbătrânirea precoce şi bolile cronice şi contribuie la creşterea capacităţii de muncă fizică şi intelectuală.

„Eu cred că lumea agricolă are o mare responsabilitate în ceea ce priveşte sănătatea omului. Trebuie să susţinem o agricultură durabilă, fără pesticide, deoarece acestea din urmă sunt nefaste pentru sănătatea umană“, spunea Gilles Caillaud anul trecut, în cadrul unui simpozion pe teme ecologice.

În pieţele de lux bucureştene, ridichile con- venţionale sunt de trei ori mai scumpe decât ale mele

Simona Dimache, inginer agronom