Bisericile-monument, lăsate pradă timpului

Judeţul Bihor are 58 de biserici de lemn incluse în patrimoniu. Mărturii ale trecutului, multe dintre bisericile-monument de lemn din judeţul Bihor se află într-o stare jalnică.

Fie au fost lăsate în paragină, fie comunitatea a încercat să le „repare”, iar acum sunt de nerecunoscut. După ce au fost tencuite sau li s-a pus acoperiş de tablă, o parte dintre bisericile de lemn nu mai pot fi catalogate ca fiind monumente. Şi-au pierdut valoarea, frumuseţea şi farmecul.
Asta pentru că multe dintre comunităţile care le administrează le văd ca pe simple lăcaşuri de cult, nu ca pe nişte monumente istorice valoroase, obiective turistice, capabile să atragă vizitatori şi implicit să aducă nişte venituri comunităţilor.

Reabilitate

Direcţia Judeţeană de Cultură, Culte şi Patrimoniu Bihor (DJCCP) s-a implicat în reabilitarea unor biserici din judeţ, însă ar fi nevoie de câteva zeci de milioane de euro pentru refacerea tuturor bisericilor. Un exemplu bun ar fi cel al bisericii din satul Cucuceni.
Potrivit informaţiilor primite de la Mircea Paşca, consilier în cadrul DJCCP biserica a fost strămutată în 2007 din Vărăşeni, comuna Răbăgani, a fost restaurată şi pictată în interior în maniera sec.VIII. „Se păstrează într-o stare excepţională, dotată cu toate instalaţiile necesare”, spune consilierul.
Acest lucru a fost posibil datorită sprijinului acordat comunităţii locale de către oamenii de afaceri Ioan şi Viorel Micula. „Am reuşit să o reabilităm cu sprijinul fraţilor Micula. Ei au contribuit cu peste 90% din valoare. Tot cu ajutorul lor am reuşit să o facem şi pe cea de la Rieni. Acolo de Paşte se organizează Lioara şi este tot mai vizitată”, spune primarul comunei Rieni, Gheorghe Bota.

Monumente distruse

În schimb, biserica „Buna Vestire” care datează din 1818, din satul Belejeni, are încă dinainte de 1989 acoperiş de ţiglă şi turn din table. „Este într-o stare deplorabilă. Au fost făcute intervenţii inadecvate care au dus la pierderea caracterului de monument istoric. A fost retencuită şi zugrăvită la exterior”, subliniază Mircea Paşca. Aceeaşi situaţie o întâlnim la Bucuroaia, sau în cazul bisericii „Sf. Nicolae” din Căpâlna.
O biserică foarte frumoasă, potrivit reprezentanţilor DJCCP, cea de la Lazuri de Beiuş, „Pogorârea Sf. Duh”, ce datează din sec XVIII a fost neglijată şi este într-o stare foarte proastă.

Episcopia Ortodoxă a intervenit

Reprezentanţii Episcopiei Ortodoxe spun că împreună cu DJCCP încearcă să identifice bisericile aflate într-o stare avansată de degradare şi au demarat un program prin care aceste biserici să fie introduse în circuit naţional, pe hărţi turistice şi la tour operatori. Mai mult, vor face seminarii cu comunităţile locale, prin care să-i înveţe cum să atragă fonduri europene pentru reabilitarea bisericilor.