O lege pentru averea tatălui

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Urmaşii lui Ion S. Basgan, ale cărui descoperiri au revoluţionat tehnica forajului petrolier, duc o luptă surdă pentru moştenirea brevetelor părintelui. Daunele uriaşe nu puteau fi solicitate dacă unul dintre moştenitori, parlamentar, nu iniţia o lege al cărei prim profitor a şi devenit.

Citiţi şi:


Un fost senator PNL a iniţiat, pe final de mandat, o lege care îi dă dreptul să încerce revendicarea unor despăgubiri fabuloase de la Petrom şi de la statul român: drepturile de autor pentru trei invenţii realizate de tatăl său în perioada interbelică. Suma cerută, peste 600 de milioane de euro, a stârnit şi o feroce luptă de familie între urmaşii inventatorului.

Inventatorul uitat

În anii ’30, inginerul Ion Basgan a realizat o serie de invenţii ce aveau să schimbe definitiv teoria şi practica în domeniul forajului petrolier. Soluţiile românului permiteau forajul la mare adâncime, iar marile puteri mondiale, printre care Uniunea Sovietică şi America, s-au şi grăbit să folosească noile aplicaţii.

Pentru Basgan însă, în afara renumelui generat de invenţia noii metode, nu avea să urmeze decât o lungă prigoană din partea regimului comunist. A devenit tatăl a doi băieţi, Ion şi Constantin, iar după moartea primei soţii, s-a recăsătorit şi a mai avut un urmaş, Sorin. A trăit izolat în Bucureşti, a scris mai multe lucrări ştiinţifice şi a murit în anonimat în 1980.

Conflictul surd

Astăzi, numele familiei Basgan revine în atenţia publică, însă în niciun caz aşa cum şi-ar fi dorit inventatorul. Fiul cel mare, Ion Basgan, devenit între timp politician, şi mezinul Sorin, rezident elveţian de ani buni, se află într-o bătălie cruntă, cu atacuri sub centură şi jigniri personale, pentru banii potenţiali pe care i-ar putea obţine din metodele brevetate de tatăl lor.

Prinşi într-un conflict surd pentru obţinerea drepturilor succesorale, Ion şi Sorin visează în secret la o victorie în procesul intentat anul acesta societăţii Petrom, pentru exploatare fără plata drepturilor de autor a invenţiilor tatălui lor.

Moştenitorul din umbră

image

Ion Basgan (centru) şi cei doi băieţi care astăzi luptă pentru averea sa: Sorin (stânga) şi Ion

La 6 ianuarie 1998, Ion Basgan, la momentul acela membru PNL, ajuns în partid după fuziunea cu aripa „Câmpeanu”, se prezintă la un notar din Capitală. Scopul era legat de masa succesorală rămasă de pe urma tatălui său, inventatorul Ion S. Bazgan. În cadrul procedurilor notariale, Ion Basgan prezintă un document, înregistrat în 24 decembrie 1997, ce atesta renunţarea la orice pretenţie din partea fratelui său mijlociu, Constantin, cetăţean român cu domiciliul în Germania.

„Nici vorbă de aşa ceva. Fratele meu nici măcar nu a ştiut vreo secundă că au fost demarate discuţiile pentru moştenirea tatălui nostru”, ripostează astăzi mezinul Sorin Basgan.

„A simţit banii“

image

Inventatorul Ion Basgan (1), alături de fiii Ion (2) şi Sorin (3), cea de-a doua soţie, Angela (4), nora (5) şi nepoata sa


Din biroul aflat la doi paşi de sediul propriei firme de transport, fostul senator Ion Basgan răsuceşte, nu fără un oarecare aer victorios, actul care, spune dânsul, confirmă „minciunile” fratelui mai mic. Pe hârtia cu semnătură olografă şi autentificată notarial se poate citi declaraţia dată de Constantin Basgan, prin care acesta renunţă, fără vreo pretenţie materială, la disputarea moştenirii tatălui. „Până la disputarea moştenirii, fratele meu Sorin nu a avut nicio doleanţă. Acum se arată interesat pentru că a simţit mirosul banilor. Nu vreau un nou scandal gen Dolănescu, dar mă voi lupta cu el”, explică nervos politicianul.

La momentul deschiderii succesiunii, senatorul PNL Ion Basgan a omis complet alte două persoane din lista moştenitorilor: pe Sorin Bazgan şi pe mama acestuia din urmă, Angela Bazgan, cea de-a doua soţie a inventatorului. „Mi-au transmis verbal că nu au nicio pretenţie”, explică Ion Basgan.

Cele trei brevete

Certificatul de moştenitor autentificat în 1998 a rămas nefolosit vreme de 10 ani. Ion Basgan era deţinătorul unei averi impresionante, mare parte obţinută de pe urma unei firme de transport, iar averea moştenită era mai degrabă derizorie: mobilier de uz casnic şi fosta casă a tatălui, situată în sectorul 4 al Capitalei. Însă, pe 25 martie 2009, Ion Basgan completează la notariat lista bunurilor ce urmau a fi moştenite cu un element nou: drepturile de autor de pe urma a trei brevete de invenţie aparţinând tatălui său.

Este vorba despre o „Metodă pentru îmbunătăţirea randamentului forajului rotativ”, un “Aparat rotativ pentru forare puţuri” şi o „Metodă de foraj, utilizând ciocanul Rotary”. Imediat după acest moment, Ion I. Basgan a intentat un proces societăţii  Petrom şi statului român, pentru utilizarea celor trei invenţii, vreme de jumătate de secol, fără plata drepturilor de autor. Miza: peste 600 de milioane de euro.

A revoluţionat forajul petrolier

Ion S. Bazgan, cunoscut în lumea ştiinţifică ca Ion Basgan, s-a născut în 24 iunie 1902, la Focşani. În 1932 începe seria cercetărilor ştiinţifice în domeniul forajului petrolier, prin combinarea sonicităţii cu „efectul Basgan”. Printre cele mai importante brevete obţinute sunt cele privind amortizarea presiunilor hidromecanice şi forajul prin ciocan Rotary, invenţii ce au revoluţionat în epocă tehnica forajului.

„Iniţiator“, dar şi „beneficiar direct al legii“

image

Ion I. Basgan



Procesul nu ar fi fost posibil fără un episod semnificativ petrecut în Parlament. Pe finalul mandatului său de senator, Ion I. Basgan a iniţiat, alături de alţi 41 de parlamentari, un proiect care avea să se transforme în Legea 214 din octombrie 2008, care completa legea deja existentă privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială.

Politicianul se disculpă

Concret, noua lege are efectul similar actelor normative emise pentru retrocedarea imobilelor confiscate de regimul comunist: prevede recuperarea daunelor materiale create prin confiscarea abuzivă a drepturilor de autor până în 1989. Basgan a avut grijă ca, prin lege, să scutească de taxă de timbru asemenea revendicări şi să anuleze toate termenele de prescripţie dincolo de care acţiunea nu mai putea fi introdusă. „Am fost iniţiatorul legii, este adevărat. Sunt şi un beneficiar direct, dar în situaţia mea sunt alte câteva milioane de români”, admite Ion I. Basgan.

Procesul „Petrom“, doar primul pas

Primul termen al procesului contra Petrom şi statul român a avut loc pe 24 septembrie 2009 şi s-a soldat cu o amânare, din cauza grevei magistraţilor. Valoarea despăgubirilor solicitate este de 675 de milioane de euro, însă suma exactă va fi stabilită după efectuarea unei expertize. În proces a făcut deja cerere de intrare în nume propriu şi Sorin Bazgan, ca potenţial moştenitor al tatălui.

Procesul contra Petrom este doar primul pas juridic pentru aşa-zisa recuperare a unor sume imense. Potrivit lui Ion Bazgan, o eventuală decizie favorabilă a instanţei din România ar redeschide procesul cu principalele companii petroliere din America, locul unde tehnologia inventată de Ion Bazgan a fost cel mai des folosită. Un astfel de proces a fost pierdut în anii 1960 chiar de inventatorul român. În cazul în care acţiunea juridică ar fi redeschisă, daunele solicitate de Ion I. Basgan sunt de domeniul fabulosului: 8.600 de miliarde de dolari. Toţi banii ar urma să ajungă, spune politicianul, “în cercetarea românească, după ce, atât eu, cât şi avocaţii, ne luăm cota cuvenită”.

Un notar controversat

Acţiunea de succesiune a fost deschisă de Ion I. Basgan la cabinetul notarial al Gabrielei Gaşpar, soţia lui Axinte Gaşpar, în prezent judecător la Curtea Constituţională. În jurul numelui Gabrielei Gaşpar au planat, de-a lungul anilor, numeroase suspiciuni, legate de criteriile pe baza cărora au avut loc numirile ce-i compun traseul profesional.

În timpul mandatului de ministru al Monicăi Macovei, Gaşpar a fost una dintre persoanele date în judecată pentru presupuse ilegalităţi în acţiunea de învestire notarială. Procesul declanşat de Macovei a fost câştigat, în final, de Gabriela Gaşpar. De la acel moment şi până la cererea de pensionare, aprobată anul trecut, Gaşpar a îndeplinit funcţia de judecător la Curtea Supremă. Ion I. Basgan afirmă că a ales-o pe Gabriela Gaşpar la recomandarea unui “bun prieten, procuror”. Este vorba despre Gheorghe Diaconescu, fost procuror general al României, aflat în conducerea Procuraturii Militare Bucureşti, înainte de 1989.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite