Cum a dat SOV tunul la FNI: 13 paşi care i-au purtat noroc în delapidarea celor 7 milioane de dolari

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Creierul din spatele celei mai mari inginerii financiare, Sorin Ovidiu Vîntu, a fost trimis în judecată pentru prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii (FNI). „Adevarul” vă prezintă, în episoade, filmul complet al celui mai răsunător scandal financiar care a existat vreodată în România şi care a păgubit 300.000 de investitori.

Oficial, Sorin Ovidiu Vîntu a fost cercetat ani întregi pentru această afacere, însă a fost judecat într-un singur dosar. Dosar în care judecătorii nu l-au mai putut condamna, pentru că faptele s-au prescris. Ancheta penală reîncepe acum de la zero. Procurorii vor incerca să descopere toate firmele deţinute de Sorin Ovidiu Vîntu şi ce bani s-au perindat prin conturile acestuia şi a acoliţilor săi.
Procurorii au stabilit paşii exacţi pe care i-a urmat Sorin Ovidiu Vîntu în delapidarea Fondului.

Astfel, analiza dosarelor penale a stabilit următoarele: pagubele în gestiunea FNI, respectiv ăn partimoniul investitorilor,  au venit ca urmare a derulării urmptorelor activităţi de către SOV şi asociaţii:

1. diminuarea nejustificată a numărului unităţilor de fond aflate în circulaţie, fapt ce a atras creşterea nereală a valorii unităţii de fond;

2. reevaluarea acţiunilor din portofoliul FNI (astfel a fost majorată nejustificat valoarea activelor Fondului şi, implicit, a crescut în mod nereal valoarea unităţii de fond);

3. modificarea valorii lichidităţilor raportate la CNVM (se raportau valori superioare celor existente în realitate);

4. achiziţionarea de acţiuni cotate (prin intermediul SC Gelsor SA, contra unui comision), în condiţii de ineficienţă a activităţilor economice desfăşurate de societăţile emitente ale acţiunilor în cauză; se adaugă şi folosirea în alte scopuri a sumelor a căror destinaţie scriptică era achiziţionarea de astfel de acţiuni;

5.  achiziţionarea de acţiuni necotate (emise, se pare, de societăţile controlate), peste pragurile stabilite de reglementările incidente; sumele evidenţiate ca fiind investiţii FNI în acţiunile SC INDUSTRIAL EXPORT SA şi achitate efectiv erau mai mari decât cele existente pe piaţă la momentul respectiv, sau existau diferenţe între sume (cea declarată, care era mai mare, şi cea efectiv plătită, care era mai mică), care au fost încasate în mod nejustificat – prin acest procedeu de supraevaluare a acţiunilor necotate achiziţionate creştea şi valoarea totală a activelor FNI, prin urmare şi valoarea unităţii de fond, sporind proporţional atractivitatea investirii în aceste unităţi; dividendele obţinute erau constituite din alte acţiuni ale societăţilor respective, şi nu din lichidităţi; anumite persoane de la care au fost cumpărate în numele FNI astfel de acţiuni, plata făcându-se în numerar, au trecute la datele de identificare adrese fictive (care nu există sau la care nu se regăsesc);

6. majorarea artificială a valorii activelor FNI a determinat şi mărirea nejustificată a bazei de calcul a comisionului de administrare cuvenit SC SOV INVEST SA;

7. suportarea de către Fond a cheltuielilor cu reclama şi publicitatea intense, agresive, menite a atrage cât mai mulţi investitori (contractele cu acest obiect au fost încheiate, se pare, tot cu firme controlate);

8.  efectuarea unor plasamente sub formă de credit financiar, debitul de încasat fiind ulterior micşorat artificial;

9.  efectuarea de subscrieri fără plata unităţilor de fond FNI declarate ca fiind cumpărate;

10.  necalcularea sau reducerea comisionului de răscumpărare cuvenit FNI, respectiv a impozitului pe profit ce trebuia reţinut şi virat la bugetul de stat de SC SOV INVEST SA, în cazul anumitor investitori.

11.  „achiziţionarea” de către SC SOV INVEST SA, cu resurse aparţinând FNI, a unui pachet de 90.000 de acţiuni emise de SC CIBELA GROUP SA, contra unei sume de 5 mld. ROL. În fapt, deşi preţul acţiunilor a fost achitat integral, acestea nu au fost transferate niciun moment în patrimoniul cumpărătorului (şi nici nu a fost încasată fila CEC depusă ca garanţie), suma plătită (ce capătă astfel caracteristicile unui credit) nefiind recuperată nici până în prezent;

12.  încheierea unor contracte de plasament financiar între SC SOV INVEST SA şi SC LEASING SA (la data de 31.08.1999, respectiv 06.01.2000), prin care, contra sumei de aprox. 5 mld ROL (achitate din fondurile FNI), erau achiziţionate 5 bilete la ordin (aceleaşi bilete erau achiziţionate de două ori, plătindu-se de fiecare dată 2,5 mld. ROL) emise de SC LEASING SA, suma „investită” nefiind niciodată recuperată. De menţionat este faptul că IOANA MARIA VLAS era acţionar la SC LEASING SA, cu o cotă de participare de 10% din capitalul social;

13. subscrierea de către NICOLAE POPA a unui număr de 1.683.498 unităţi de fond, în sumă totală de 112.289.316.546 ROL, pentru care nu există documente de încasare în numerar sau prin virament bancar (suma respectivă nu a fost efectiv depusă), acestea fiind ulterior răscumpărate.
 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite