Judecătorul-racket, pedeapsă simbolică

Judecătorul-racket, pedeapsă simbolică

Un magistrat a scăpat cu doar 2 ani şi jumătate de închisoare după ce s-a dovedit că a forţat un justiţiabil să-i dea 30.000 de euro pentru o soluţie favorabilă. Ioan Lazăr a fost şi prodecanul Facultăţii de Drept din Arad

Citeşte şi:
EXCLUSIV Judecătorul vizat de DNA pentru eliberarea ucigaşului cu Ferrari ştie că e urmărit
Coincidenţă penală în dosarele Gorbunov, Don Costel şi Cocoană, ucigaşul cu Ferrari

Magistratul arădean Ioan Lazăr a fost condamnat, la 3 iunie 2009, de Completul de trei judecători ai instanţei supreme la doar doi ani şi jumătate de închisoare pentru luare de mită, după ce s-a dovedit că a iniţiat, printr-un interpus, contactarea unui justiţiabil, pentru a-i cere 30.000 de euro ca să nu-l bage la puşcărie.

Pedeapsa este sub minimul de trei ani prevăzută de lege. Conform legii, luarea de mită se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani, iar dacă fapta este săvârşită de un magistrat pedeapsa este între 3 şi 15 ani.

Motivarea judecătorilor pentru această sentinţă blândă a fost următoarea: „Inculpatul a exercitat funcţia de judecător din anul 1990, timp de aproape 20 de ani, până în prezent obţinând calificative de „foarte bine”.

Această îndelungată carieră profesională – la dosar neexistând date care să releve că ar fi fost cercetat disciplinar  sau penal (...) – justifică, în opinia Înaltei Curţi, reţinerea circumstanţei atenuante”, se arată în motivarea instanţei supreme.

Negociere mafiotă

Victima judecătorului era un om de afaceri arădean, Ştefan Marină. Acesta folosise cecuri false într-o afacere cu firma Romaqua Borsec SA, infracţiune pedepsită cu închisoare de la 5 la 15 ani. Reclamaţia la Parchet s-a soldat cu neînceperea urmăririi penale, iar societatea a atacat rezoluţia procurorului la Tribunalul Arad.

Dosarul a ajuns la Ioan Lazăr, şef de birou la Secţia Penală, dar şi prodecan al Facultăţii de Drept din Arad. Potrivit rechizitoriului, însuşit de instanţă, Ioan Lazăr a apelat din proprie iniţiativă la un interpus, Traian Marius Sabău, pentru a-i cere lui Ştefan Marină 30.000 de euro ca să menţină rezoluţia procurorului. Altminteri, a precizat judecătorul, îi va da „10 bilete” – adică zece ani de închisoare.

Şpaga, pusă la infraroşu

Judecătorul Ioan Lazăr a primit prima tranşă din şpagă, de 10.000 de euro, la 22 mai 2008, iar a doua, în valoare de 15.000 de euro, la 28 mai 2008. Această a doua tranşă a fost lăsată de către Sabău, mascată în două cartuşe de ţigări, unui jandarm de la Tribunalul Arad, care ulterior a ajuns la judecător.

Când a preluat suma de 15.000 de euro, Marius Traian Sabău a chemat denunţătorul să aducă mita în Vama Jimbolia, la graniţa cu Serbia, unde acesta deţinea mai multe magazine dutyfree. Sabău a verificat banii cu aparate cu infraroşu pentru a nu fi inscripţionaţi cu „mită“ şi l-a controlat şi pe denunţător, având suspiciuni că acesta are aparatură de interceptare asupra sa.

Întrucât denunţătorul nu mai dispunea de ultimii 5.000 de euro, judecătorul l-a ameninţat că, în cazul în care nu se prezintă cu banii, va soluţiona procesul în favoarea firmei care l-a reclamat. Procurorii au demonstrat mai presus de orice dubiu că judecătorul a amânat în mod nejustificat pronunţarea în cauza respectivă, timp în care ordona să-i fie adusă toată şpaga cerută: „Joi dimineaţă la zece e ultimatumul!”.

Pedepsele pentru corupţia din sistemul judiciar ar trebui să fie mari, iar magistraţii ar trebui să intre în închisoare dacă iau mită.

Daniel Morar
procuror-şef Direcţia
Naţională Anticorupţie

Magistratul a negat acuzaţiile

Prins în flagrant la 30 mai 2008, judecătorul Lazăr a susţinut că discuţiile despre bani aveau legătură cu achiziţionarea unui autoturism din Germania, fapt infirmat de toate probele depuse la dosar. De altfel, Ioan Lazăr a manifestat o atitudine nesinceră pe tot parcursul anchetei penale.

În acest dosar, intermediarul Traian Marius Sabău a fost condamnat la un an şi o lună de închisoare, întrucât a recunoscut faptele şi a colaborat cu anchetatorii.

Decizia instanţei supreme în ceea ce-l priveşte pe judecător a fost contestată de DNA la Completul de 9 judecători, care va începe dezbaterile la 19 octombrie.

Ultimatumul judecătorului

Omul de afaceri Traian Marius Sabău a fost intermediarul şpăgii de 30.000 de euro  Foto: Mediafax

Discuţii între judecătorul Ioan Lazăr şi complicele său Traian Marius Sabău, din care rezultă determinarea judecătorului de a pune mâna repede pe acei bani.

18 mai 2008, ora 16.18

Ioan Lazăr: Ciao!
Traian Marius Sabău: Măi boss, cât te sun, mă, că m-am săturat.
I.L.: Ce-i baiu!?
T.M.S.: Ştii ce-am vorbit noi acolo la mine... mă auzi?
I.L.: Da.
T.M.S.: Acolo jos, unde am povestit, ştii? Mai trebuie amânat o săptămână.
I.L.: De ce?
T.M.S.: Că nu se adună. Se adună, da’ nu tot.
I.L.: Şi se adună într-o săptămână?
T.M.S.: Se adună într-o săptămână, dacă nu deliberezi măi... cum vrei tu!
I.L.: Da’ nu prea am voie să mă duc două săptămâni...
T.M.S.: Păi eu ştiu că n-ai voie, măcar până marţi, că luni, cealaltă parte, luni...
I.L.: Atunci punem, atunci punem...
T.M.S.: Deci, eu până...
I.L.: Marţi...
T.M.S.: Până marţi... bine.
I.L.: Până marţi, bine.

26 mai 2008, ora 21.23

Traian Marius Sabău: Nu are decât 12.000!
I.L.: Mă rog!
T.M.S.: Încerc să vorbesc cu el, da’ are numai 12 mii, înţelegi? Nu poate să.... Până miercuri nu poate să-şi adune totul.
I.L.: Până joi!
T.M.S.: Până joi?
I.L.: Până...
T.M.S.: Miercuri seara trebuie să vină. Să vin şi miercuri...
I.L.: Până joi!
T.M.S.: Până joi!
I.L.: Da.
T.M.S.: Joi, miercuri seara, nu? Am înţeles!
I.L.: Da’ el are şi pe ceilalţi?
T.M.S.: Are, ţi-am zis, are 12 mii. Şi azi nu-i are de unde. S-a dus şi-a zis că face, sigur, că bla-bla, acum a venit...
I.L.: Acum am amânat, acolo, joi. Nu? Până joi.
T.M.S.: Deci, miercuri seară e ultimatumul! Nu?
I.L.: Joi, la 12.00!
T.M.S.: Joi la 12.00? Să ştiu dacă... deci, eu pot...
I.L.: Mai trage-l! Mai trage-l!
T.M.S.: Bun! Nu, eu îi spun până miercuri seara!

29 mai 2008, ora 17.56

Ioan Lazăr: I-am spus să-mi dea o chestie din aia, dar n-am avut timp să i-o cer, oricum...poate să meargă avocatul să-i ceară, dacă vrea...
T.M.S.: Bine, bine.
I.L.: Cere să elibereze copie de pe minută...
T.M.S.: Am înţeles.
I.L.: Dar oricum i-o comunic acasă, dacă-i urgent poate s-o obţină.
T.M.S.: O văzut-o deja.
I.L.: Na... dac-o văzut-o, atunci... poate să-şi facă şi poză cu ea.
T.M.S.: Drum bun! Ciao!
I.L.: Dar sper să nu vorbim singuri, nu?
T.M.S.: Nu vorbim singuri, nu, nu! Ciao!
I.L.: ... şi vorbim faţă în faţă...
T.M.S.: Bine.
I.L.: Când pot eu, te sun. Bine?
T.M.S.: Bine. Ciao, ciao!

Poliţistul prieten cu interlopi, achitat

Subinspectorul Vasile Bereschi (foto), cel care a fost interceptat de serviciile secrete când vindea informaţii unui membru al clanului Duduienilor, a fost achitat de Tribunalul Bucureşti.

Motivul achitării: interceptările telefonice, din care reieşea posibila vinovăţie a acestuia, ar fi fost certificate de procurorii DNA doar prin ştampila instituţiei, nu şi prin semnătură, iar poliţistul a negat toate acuzaţiile aduse. Sentinţa a fost atacată cu apel.

Potrivit rechizitoriului, cea mai ieftină informaţie „secretă” furnizată interlopilor de către poliţist a costat 500 de lei, iar cea mai scumpă a fost taxată cu 500 de euro. Subinspectorul lucra în cadrul IGPR şi avea acces la toate aplicaţiile informatice, respectiv evidenţa populaţiei, paşapoarte, permise de conducere şi înmatriculări auto.

Ofiţerul avea o relaţie cel puţin ciudată cu cel căruia îi vindea informaţiile, martorul-denunţător Anghel Nicolae, un apropiat al clanului Duduienilor. El îi dădea interlopului detalii privind persoanele date în consemn la frontieră, despre descinderi sau despre poliţiştii cu care să vorbească când un membru al clanului era arestat.