Harta risipei din bugetele locale
0În 2010, în plină criză economică, autorităţile locale au irosit zeci de milioane de euro pe achiziţii şi sporuri plătite ilegal, arată ultimul raport public al Curţii de Conturi.
Criza economică din ultimii ani nu a reuşit să înfrâneze apetitul
edililor pentru cheltuirea iresponsabilă a banului public. O dovedeşte
ultimul raport al Curţii de Conturi care a analizat modul în care au
fost gestionate, în 2010, bugetele unui număr de 2.700 de instituţii
publice locale - consilii judeţene şi locale, primării ori instituţii
subordonate acestora.
Potrivit raportului, abaterile comise de
ordonatorii de credite au cauzat statului pagube totale de 370, 625 de
milioane de lei (peste 86 de milioane de euro). În opinia auditorilor
Curţii de Conturi, mare parte dintre edili au ignorat Legea achiziţiilor
publice la atribuirea unor contracte;
le-au acordat ilegal sporuri şi prime subordonaţilor; au încălcat normele privind administrarea şi gestionarea patrimoniului primăriei, al consiliului judeţean sau al consiliului local şi au aruncat pe apa sâmbetei fondurile alocate de la bugetul statului. Printre judeţele cu cei mai risipitori primari se numără Caraş-Severin, Bihor, Sibiu, Timiş, Braşov, Suceava, Constanţa, Mureş şi municipiul Bucureşti. 86 de milioane de euro este suma cheltuită ilegal de autorităţile locale în 2010.
Suceava, în top la facturi „umflate"
La capitolul
,,achiziţii", cei mai risipitori edili s-au dovedit a fi, potrivit
Curţii de Conturi, cei din Suceava care au irosit 6,6 milioane de lei
(1,5 milioane de euro), Braşov - 4,2 milioane de lei (990.000 de euro),
Argeş - 3,6 milioane de lei (840.000 de euro), Harghita - 2,5 milioane
de lei (590.000 de euro), Neamţ - 2,3 milioane de lei (540.000 de
euro), Timiş - 2,3 milioane de lei (540.000 de euro) şi Covasna - 2,1
milioane de lei (490.000 de euro).
Sporuri ilegale de peste 15 milioane de euro
Raportul
Curţii de Conturi arată că nu toţi românii care lucrează la stat au
fost afectaţi de curba de sacrificiu. În ciuda tăierii veniturilor în
instituţiile bugetare, unele primării au continuat să-şi recompenseze
ilegal angajaţii cu diverse sporuri: de fidelitate, de loialitate, de
confidenţialitate, sporuri pentru condiţii vătămătoare (precum ,,sporul
de xerox"), drepturi speciale pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii
muncii, indemnizaţii de dispozitiv şi suplimente salariale.
La
nivel naţional, prejudiciul creat prin aceste plăţi ilegale - făcute în
26 de judeţe şi în Bucureşti - se ridică, susţin auditorii Curţii de
Conturi, la peste 66 de milioane de lei (15,4 milioane de euro).
Recordul la acordarea ilegală de sporuri îl deţine judeţul
Caraş-Severin, unde s-au cheltuit 12,3 milioane de lei (2,8 milioane de
euro) pentru angajaţii consiliului judeţean şi pentru funcţionarii
primăriilor Reşiţa, Moldova Nouă şi Băile Herculane. În topul
cheltuielilor ilegale pentru personal mai figurează judeţele Sibiu -
9,4 milioane de lei (2,2 milioane de euro), Bihor - 9,3 milioane de
lei (2,1 milioane de euro), Mureş - 6,9 milioane de lei (1,6 milioane
de euro), Constanţa - 4,8 milioane de lei (1,12 milioane de euro) şi
Timiş - 4,6 milioane de lei (1,1 milioane de euro).
Edilii s-au
arătat foarte darnici şi atunci când au plătit servicii sau lucrări.
Auditul Curţii de Conturi a stabilit că unele dintre autorităţile
publice locale au risipit banul public, acceptând să plătească lucrări
la tarife mai mari decât cele legale. Mai mult, au fost plătite chiar şi
lucrări neexecutate sau supradimensionate şi au fost achitate facturi
pentru servicii şi bunuri care nu au mai fost niciodată livrate.
Urmarea: un prejudiciu total de peste 40 milioane de lei (9,4 milioane
de euro), constatat în 26 de judeţe ale ţării şi în Capitală.