Adevarul.ro

Tot mai multă lume se gândeşte la vremurile apuse din comunism. Conform Deutsche Welle, nostalgia acestei perioade face furori şi în ţara noastră, în timp ce slovacii şi cehii sunt lideri ai acestui capitol al trecutului.

Sursa citată informează că locuitorii Cehiei şi Slovaciei au serbat, marţi, 20 de ani de la trecerea dramaturgului Vaclav Havel, un disident anticomunist, la conducerea Cehoslovaciei postcomuniste.

Deutsche Welle scrie că „Revoluţia de catifea” debutase cu doar câteva săptămâni înainte, la mijlocul lunii noiembrie 1989, prin demonstraţii studenţeşti de felul celor care au loc în aceste zile în Iran. Dar, spre deosebire de brutala represiune la care se dedă regimul fundamentalist-islamic al aiatolahului Khamenei şi al ciracului său, Ahmandinejad, în Cehoslovacia potentaţii comunişti au înţeles rapid că n-au loc de întors.

În ceea ce priveşte fosta URSS, Gorbaciov şi conducerea KGB-ului sovietic îşi luaseră mâna protectoare de pe regimurile comuniste pure şi dure din estul Europei. Din cele patru, care mai existau în toamna anului 1989, la Berlin, Sofia, Praga şi Bucureşti, nu mai rămăsese în decembrie decât cel al lui Nicolae Ceauşescu, răsturnat şi el de Revoluţie şi apoi de lovitura de palat a lui Ion Iliescu şi compania.

Sursa citată informează că „în timp ce pe străzile Bucureştiului se vărsa, după accesul la putere al lui Ion Ilici Iliescu, mai mult sânge decât înaintea debarcării Ceauşeştilor, iar Mircea Dinescu anunţa live, la tv, victoria revoluţiei care tocmai se confisca, schimbarea de catifea învinsese la Praga cu adevărat”.

Deutsche Welle relatează în ediţia sa electronică: „În timp ce la Bucureşti se instalau la putere eşaloanele secunde şi terţe ale Partidului Comunist şi ale Securităţii, la Praga puterea îi era predată unui disident. În timp ce intelectualul Havel îi chema pe emigranţii cehi şi slovaci din occident să se repatrieze de urgenţă şi să pună mâna la reconstrucţia ţării, în România se dădeau lovituri de palat; era debarcat vicepreşedintele FSN, Mazilu; se interzicea PCR, pentru ca a doua zi Iliescu să se răzgândească şi să propună un referendum; se scotea Securitatea în afara legii şi se reînvia după înscenarea unor ciocniri etnice la Târgu Mureş”.