G20: agendă comună, priorităţi diferite

G20: agendă comună, priorităţi diferite

Liderii ţărilor dezvoltate vor limitarea bonusurilor pentru bancheri, în timp ce statele emergente denunţă protecţionismul. Oraşul american Pittsburgh găzduieşte astăzi şi mâine cel ­de-al doilea Summit G20 din acest an, pe fondul unei uşoare revigorări economice.

Citiţi şi:

• Manifestanţii anti-G20 acuză poliţia americană de hărţuire
• Medvedev vizitează Elveţia pentru a găsi susţinere înainte de Adunarea ONU şi summitul G20
• FOTOGALERIE Militanţii anti-G20 aşteaptă 10.000 de oameni la Pittsburgh

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a ameninţat că va părăsi reuniunea, dacă nu se va face front comun în ceea ce priveşte propunerea de limitare a bonusurilor acordate bancherilor, scrie „Le Figaro”.

„Vrem ţinte, termene clare şi angajamente”, declara Sarkozy la începutul acestei luni după o întrevedere, la Paris, cu premierul britanic, Gordon Brown, şi cu cancelarul german, Angela Merkel, în încercarea de a stabili „un plan de luptă comun” la G20, pentru a impune reguli globale privind restricţionarea fondurilor speculative şi reglementări mai stricte privind funcţionarea pieţelor financiare. În ceea ce priveşte sistemul de prime, britanicii au încă rezerve, în timp ce Statele Unite se opun.

Înţepături trimise peste Atlantic

Negocierile de dinainte de summit au fost presărate cu reproşuri verbale la adresa anglo-saxonilor din partea germanilor şi a francezilor. Ministrul francez al economiei, Christine Lagarde, a afirmat, marţi, că pieţele financiare americane şi britanice opun rezistenţă propunerilor de reglementare a sectorului.

Ieri a fost rândul ministrului german de Finanţe, Peer Steinbrück, care a reproşat Marii Britanii că vrea să frâneze propunerile de reformare a sistemului financiar, în condiţiile în care acesta contribuie cu 15% la produsul intern brut, faţă de 6% în Germania.

Steinbrück nu i-a cruţat nici pe americani, declarând pentru “Stern” că sectorul financiar pune presiune asupra Congresului pentru a o lăsa mai moale cu reglementările.

De altfel, şi Obama se află într-o poziţie ingrată. Pe de o parte, va trebui să ajungă la o înţelegere cu europenii, pe de altă parte, republicanii îi reproşează că statul este deja mult prea implicat în economie.

Propunerile Comisiei Europene

Comisia Europeană a prezentat, ieri, o serie de propuneri pentru întărirea supravegherii financiare transfrontaliere în cadrul UE.

Printre propuneri se numără înfiinţarea a trei noi autorităţi paneuropene însărcinate cu supravegherea băncilor, a asiguratorilor şi a pieţelor, precum şi crearea unui Comitet al Riscurilor Sistemice.

Acest organism de supraveghere macroeconomică ar urma să avertizeze autorităţile naţionale şi să emită recomandări în momentul depistării unor probleme importante. Stabilirea unui termen pentru renunţarea la stimuli fiscali este un al punct asupra căruia vor trebui să cadă de acord liderii G20.

Premierul Gordon Brown a apreciat că o coordonare la nivel internaţional în acest sens este crucială pentru o redresare economică globală. Miniştrii de finanţe din G20, reuniţi recent la Londra, au stabilit că acordarea de stimuli fiscali va trebui continuată până ce “redresarea e sigură”.

Agenda ţărilor emergente

Preocupările europenilor şi ale americanilor nu coincid însă cu cele ale ţărilor emergente, care şi-au anunţat deja propria agendă.

Dezechilibrele economice din lume, reforma arhitecturii financiare mondiale şi protecţionismul sunt principalele teme urmărite în special de Brazilia, India şi China.

Statele industrializate au apelat la numeroase „bariere comerciale”, ce ar putea frâna dezvoltarea ţărilor emergente. Ultima măsură în acest sens o reprezintă impunerea de taxe vamale pentru pneurile de automobile importate de SUA din China. Tot la capitolul protecţionism, emergentele acuză faptul că ţările industrializate au pompat miliarde de dolari pentru a-şi sprijini propriile companii.

De luni bune, Beijinul face presiuni pentru ca statele emergente să joace un rol mai mare în cadrul FMI. Analiştii apreciază însă că declaraţia finală a summitului va fi una a compromisului. Divergenţele majore – dacă vor exista – vor fi bine ascunse pentru a nu prejudicia redresarea economică.

Oraşul oţelului

Pittsburgh, numit şi „oraşul oţelului” pentru trecutul industrial, s-a transformat într-o fortăreaţă. Forţe impresionate de ordine patrulează deja pe străzi, în timp ce multe bănci şi magazine vor fi închise pe durata summitului. 65 de agenţii federale sunt implicate în asigurarea securităţii.