Constanţa: La plimbare în adâncuri

Constanţa: La plimbare în adâncuri

Când marea este limpede, instructorii de la centrele de scuba diving de pe litoral pot transforma orice turist în scafandru pentru câteva ore. Pentru o lecţie reuşită de scufundare e nevoie de voinţă, curaj şi un pic de nebunie. Cunoscătorii spun că merită efortul, pentru că Marea Neagră e plină de viaţă.

Adrian Păun, un constănţean de 22 de ani, şi Adrian Râpă, un instructor de scuba diving, de 28 de ani, stau în picioare pe un ponton de lângă digul de la Cazino Mamaia şi-şi încheie costumele din neopren negru.

Râpă îşi ajută elevul să-şi fixeze centura cu greutăţi de plumb, să-şi pună labele, îi încheie vesta cu butelia cu aer comprimat şi-l lasă să sară de pe ponton.

Îl urmează şi-şi îmbracă vesta direct în apă. După ce-şi fixează ochelarii şi muşcă siliconul dispozitivului prin care respiră, ambii ridică mână stângă puţin deasupra capului şi apasă pe un buton care lasă să iasă aerul din veste. În câteva secunde dispar sub apa care bolboroseşte.

Este a doua scufundare din viaţa lui Adrian Păun, prima în acest sezon, iar condiţiile sunt perfecte: apa are 29 de grade Celsius şi este limpede în larg. Iese încântat la suprafaţa după o primă coborâre de acomodare care a durat doar câteva minute şi de-abia aşteaptă să se scufunde din nou.

Scufundările de agrement se fac în etape, explică Adrian Râpă, pentru a-ţi obişnui corpul cu noul mediu. Aproape oricine se poate scufunda, cu condiţia să nu sufere de boli cronice, să nu fie sub influenţa alcoolului sau a drogurilor. „Nu e un sport de performanţă, e o plimbare în condiţii deosebite“, spune instructorul.

Urechile, sensibile la presiune

O condiţie esenţială pentru a putea coborî este să reuşeşti să-ţi egalezi presiunea în urechi. În caz contrar, există riscul ruperii timpanului.

Râpă le spune tuturor aceeaşi poezie: „îţi umfli obrajii fără să dai aer afară, creşti presiunea în interiorul gurii, te ţii de nas şi combini cu un început de înghiţire“. Instructorul îşi pune elevii să repete până când devine un automatism, iar dacă nu reuşesc, nu-i lasă să coboare. E lege.

Dacă trec acest test, elevii lui Adrian Râpă se scufundă lângă dig, într-un segment delimitat de geamanduri galbene, pe care însă mulţi dintre turiştii din bărci sau skijeturi nu le respectă.

Nimeni n-are voie să se scufunde singur

Scufundarea începe cu scoaterea aerului din veste

O primă şedinţă durează în jur de două ore, în care intră drumul de la mal pe ponton cu barca şi instructajul. Plimbarea în adânc ţine cam o oră, timpul optim pentru buteliile cu aer folosite de clubul de scufundări din spatele Cazinoului din Mamaia. Înainte de a-i însoţi în apă, căci nimeni n-are voie să se scufunde singur, Râpă le face instructajul.

Se respiră printr-un detentor conectat printr-un tub de butelia cu oxigen şi fiecare scafandru are unul de rezervă, care stă mereu în buzunarul drept al vestei, pentru a putea fi folosit de un altul care a rămas fără aer.

Butelia, ataşată de vesta care se umflă pentru a ţine corpul la suprafaţă, are o consolă cu indicatoare pentru adâncime şi presiunea aerului din tub. Scafandrii nu rămân fără aer ca-n filme decât dacă-şi fac glume şi-şi închid unul altuia buteliile, povesteşte instructorul.

Senzaţie unică

După o oră în adânc, scafandrii revin la suprafaţă

În general, nu se fac scufundări mai jos de cinci metri. Sub apă comunică prin semnele internaţionale: pumnul strâns şi degetul mare îndreptat în sus înseamnă că ies la suprafaţă, degetul în jos înseamnă coborâre, cercul format cu degetul mare şi arătătorul înseamnă ok, iar mâna dusă sub bărbie înseamnă că scafandrul nu mai are aer.

Adrian Păun spune că la început i-a fost teamă, dar a învins-o. „E o senzaţie ciudată când trebuie să respiri doar pe gură, e şi noutatea, nu ştii ce te aşteaptă, nu ştii cum reacţioneazi, e presiunea, trebuie să te controlezi, să fii destul de raţional“, explică el.

Dar dacă treci de toate astea, senzaţia e unică, cea mai apropiată de lipsa de gravitaţie, dar mult mai ieftină. Costă doar 130 de lei şedinţa.

Unde se fac scufundări

Traseul locurilor în care se pot face scufundări pe litoralul românesc merge de la Corbu la Năvodari, Constanţa, Eforie Nord, Eforie Sud, Tuzla, Costineşti, Jupiter, Mangalia, 2 Mai şi Vama Veche. În afara vieţii marine, scafandrii sunt atraşi de vestigiile de pe fundul mării, epave ale unor nave eşuate.