Cum se face din palincă şampanie

Producătorii români iau lecţii, în capitala Ardealului, despre cum să-şi protejeze brandurile tradiţionale. Francezii şi italienii au câte 500, repectiv 300 de produse tradiţionale înregistrate la Uniunea Europeană. România nu are decât un dosar finalizat pentru protecţie europeană.

Câteva zeci de experţi din Franţa, Italia şi România participă, zilele acestea, la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj, la conferinţa pe tema Patrimoniului Alimentar, organizată de Centrul Cultural Francez. Străinii au recomandat specialiştilor prezenţi să nu piardă vremea şi să-şi înregistreze produsele tradiţionale. E singura posibilitae de a putea vinde pe piaţa europeană.

Şampanie doar în Champagne

Marion Zalay, director al Institutului Naţional al Calităţii şi Originii (INAO) din Franţa a declarat că odată produsul înregistrat, nimeni nu-l va putea falsifica. Exemplul cel mai relevant a fost şampania, considerată una dintre cele mai cunoscute mărci franceze.

 Aceasta nu se reduce doar la cultivarea unor struguri speciali în regiunea Champagne, ci şi la o metodă particulară de producţie. „Degeaba ar cumpăra chinezii un castel din Champagne, să facă acolo şampanie. Dacă nu respectă metoda tradiţională protejată, nu se va putea denumi şampanie”, a spus Zalay.

Francezii au înregistrat la nivel naţional peste 500 de produse tradiţionale, începând din anul 1935, când a luat fiinţă INAO. „După elaborarea normelor europene, în anul 1992, au fost înregistrate toate produsele la Bruxelles. Procedura nu a durat mai mult de un an pentru fiecare produs”, ne-a spus Zalay. Vinurile sunt pe primul loc, urmate de brânzeturi.

Italienii au şi ei problemele lor cu produsele tradiţionale. Au înregistrat la UE în jur de 300 de produse, dar la nivel naţional mai sunt alte 500 de produse cu specificaţii de origine, alte 500 fiind înregistrate la nivel regional şi local.

Probleme cu mall-urile

Vinurile domină şi topul italian, urmate de mezeluri, lactate şi legume. Un loc aparte îl reprezintă ciupercile. Parmezanul şi prosciuto sunt produsele cu care se mândresc italienii din regiunea Parma. Pier-Luigi Ferrari, vicepreşedintele Provinciei Parma ne-a declarat că una din problemele producătorilor italieni este relaţia cu reţelele de distribuţie.

Aceştia impun condiţii înjositoare producătorilor, în special de preţ. „Din păcate, noile norme elaborate de Comisia Europeană, transmisă tuturor ţărilor, la 30 octombrie, privind politica agricolă, nu rezolvă această chestiune stringentă”, ne-a spus Ferrari.

Un singur solicitant în România

Situaţia este puţin roză pentru România. Lucia Romanescu, director al Oficiului Naţional pentru Produse Tradiţionale şi Biologice din România ne-a declarat că o singură firmă a solicitat de la înfiinţarea oficiului, protecţia la nivel internaţional a magiunului.

Magiun românesc protejat

Firma Sonimpex din Topoloveni a finalizat recent documentaţia pentru protecţia internaţională a produsului magiun din prune. Este produs din 1914 şi a fost deja atestat ca produs tradiţional în urmă cu 8 ani.

În lista care urmează se află pălinca, kurtos kalacs, telemeaua şi cârnaţii de casă.