Nemţii interzic bucureştenilor să se mai urce în trăsură
0
Intrarea României în razboi, în vara anului 1916, a fost întâmpinata cu bucurie de populatia româneasca din provinciile istorice românesti, care considerau ca a sosit momentul mult asteptat al eliberarii lor. Din pacate, ofensiva victorioasa a trupelor române din Transilvania a fost umbrita rapid de înfrângerea de la Turtucaia si de atacurile austro-germane care au strapuns trecatorile Carpatilor Meridionali.
Capturarea Bucurestiului
În fata pericolului iminent de ocupare a capitalei, de catre Maresalul von Mackensen, autoritatile române, regele, armata si o parte a locuitorilor s-au retras în Moldova. În urma lor au ramas doua treimi din teritoriu în mâinile inamicului, nevoite sa suporte un regim de ocupatie militar foarte sever.
Capitularea Bucurestilor, la 23 noiembrie/ 6 decembrie 1916, a fost un moment greu, emotionant, perceput în modul cel mai profund de catre societatea româneasca.
O "radiografie" a momentului a fost posibila nu numai cu ajutorul memorialisticii acelor zile, dar si cu ajutorul documentelor oficiale care s-au pastrat în colectiile muzeale sau în arhive. Astfel, marturiile directe ale unor personalitati politice si culturale care au ramas în perioada ocupatei germane în Bucuresti - precum Alexandru Marghiloman, membru marcant al Partidului Conservator, Al. Tzigara Samurcas, directorul Fundatiei Carol I si al Muzeului de arta populara sau avocatul Cancicov, membru al Partidului Conservator Democrat (Take Ionescu) s.a. - au configurat evolutia evenimentelor, starile de spirit si atmosfera acelor timpuri.
Mackensen intra în Capitala
Capitularea Bucurestilor, moment extrem de dureros pentru români a avut si o nota tragi-comica, în felul haotic în care s-a desfasurat. În ziua de 22 noiembrie 1916, sosea în Bucuresti un ofiter german cu un drapel si o scrisoare sigilata, de la Maresalul Mackensen, pentru comandantul Garnizoanei Bucuresti. A fost condus la generalul Anghelescu caruia i-a comunicat verbal ca Maresalul Mackensen cere ca, în 24 de ore, Garnizoana sa fie predata, în caz contrar urmând un bombardament puternic de artilerie grea. Generalul român a raspuns însa ca în Bucuresti nu mai exista garnizoana si nici comandant, asa ca nu putea primi scrisoarea.
A doua zi, primarul orasului Emil Petrescu si Prefectul Politiei aranjasera ca sa iasa înaintea armatei inamice, la orele 9 dimineata, la bariera Bragadiru, caci pe acolo ajunsese în Bucuresti solul generalului. Cert este ca au stat la bariera pâna la prânz si, vazând ca nu vine nimeni, autoritatile s-au întors în oras. Multi au plecat acasa, doar primarul, mergând la Ministerul de Interne, afla ca armata lui Mackensen intrase deja în Bucuresti, pe Calea Grivitei. Vice-primarul Titus Popovici este trimis în zona si, într-adevar, acesta se întâlneste, la Matache Macelaru, cu doua companii de infanterie comandate de un locotenent caruia i se spune ca orasul se "preda liber de trupe".
Goana dupa sigiliu
Ofiterul pretinde în schimb o declaratie scrisa, un act cu sigiliul orasului, un document oficial. Dar acest act ramasese la primar care era la Ministerul de Interne. Astfel, ofiterul german si escorta sa sunt îmbarcati în automobilul Primariei, si cu totii, merg la Primar. Dar aici se constata ca actul cu pricina se afla la Primarie. Desigur ca neamtul a fost surprins de atâta zapaceala în predarea unui oras, ca Bucurestiul. Dându-i-se toate asigurarile ca nu exista armata în oras si neavând încotro, el accepta sa mearga la Primarie. Dar pe drum, surpriza, la bulevardul Acadamiei un grup de 12 infanteristi români cu munitie de razboi stateau în coltul strazii, gata de tragere.
Escorta germana îsi încarca si ea armele. În fata imensului pericol, vice-primarul, facând uz de functia sa, cere soldatilor români sa predea armele. Dar aceasta nu era totul, caci atunci când automobilul ajunge în Calea Victoriei, apare si tramvaiul Cotroceni-Obor în statie, plin ochi de soldati români echipati de razboi. Ofiterul german este aproape sufocat de furie. Cu rugaciuni si insistente, tramvaiul este golit si soldatii dezarmati si condusi în curtea Prefecturii Politiei. Si, astfel, s-a facut predarea Capitalei.
Se încarcă comentariile...
