Rachete şi spioni pentru NATO
0
În România vor fi amplasate trei baterii de câte opt rachete tip SM-3, drept componente ale scutului american antirachetă, a declarat ieri preşedintele Traian Băsescu.
Anunţul a fost făcut la finalul şedinţei de autoevaluare a Ministerului Apărării Naţionale pe anul 2009. Şeful statului a susţinut că aceste rachete vor reprezenta un „sistem defensiv, neconvertibil în sistem ofensiv” care vor garanta atât securitatea României, cât şi a altor state din sud-estul Europei, “membre sau viitoare membre” ale NATO.
Rachetele din România vor fi operaţionale în anul 2015, iar pentru pregătirea amplasamentelor “aici se vor produce negocierile, şi aş atenţiona Ministerul Apărării cu privire la importanţa calităţii negocierilor”, a spus şeful statului.
Spionii români – cei mai buni în Afganistan şi Irak
Tot în cadrul relaţiilor de cooperare cu aliaţii, la data de 16 martie se va deschide la Oradea Centrul de instruire NATO în domeniul HUMINT (Human Intelligence - infomaţii culese din surse umane). Preşedintele Băsescu a explicat că amplasarea Centrului NATO în România arată o recunoaştere a capacităţii Armatei Române în domeniul culegerii de informaţii, capacitate demonstrată în Afganistan şi Irak, unde Armata Română a fost „probabil cea mai bine pregătită armată, din acest punct de vedere”.
Şeful statului a povestit că înainte de cele două conflicte amintite “se credea că sateliţii fac tot” – adică nu mai este nevoie de informaţii din surse umane, dar acum s-a demonstrat contrariul: “Culegerea de informaţii de structuri specializate ale armatelor, cu oameni, culegerea de informaţii în teren rămâne vitală şi de cea mai mare importanţă”.
Misiunea Armatei Române în Irak s-a încheiat oficial la data de 31 iulie 2009, dar misiunea din Afganistan va continua şi de-a lungul anului 2010, iar trupele româneşti vor fi suplimentate. Şeful statului a opinat că “războiul din Afganistan ar putea fi câştigat în următorii doi-trei ani”.
Furt de armament şi scurgere de informaţii secrete
Tot în cadrul şedinţei de autoevaluare a MApN, ministrul Gabriel Oprea a recunoscut că în anul 2009 Armata Română a avut probleme. Trei militari au fost ucişi în Afganistan şi alţi 17 au fost răniţi. Pe de altă parte, în România au fost descoperite două incidente grave de securitate.
Primul a fost reprezentat de furtul de armament din depozitul de la Ciorogârla, subordonat Statului Major al Forţelor Aeriene. Al doilea incident grav a fost scurgerea de informaţii clasificate de la Divizia 1 Infanterie, subordonată Statului Major al Forţelor Terestre. Pentru evitarea repetării unor asemenea incidente “au fost întreprinse măsuri pentru reevaluarea procedurilor de securitate”, a declarat ministrul Apărării.
Alte probleme ale MApN au fost generate de lipsa de bani, fondurile alocate fiind reduse, prin trei rectificări succesive, până la suma de 6.699.303.000 lei - cu 10 la sută faţă de nivelul stabilit iniţial prin Legea bugetului de stat pe anul 2009.
Din cauza fondurilor insuficiente, unele programe de înzestrare ale Armatei au fost întârziate. În schimb, a continuat activitatea de distrugere a muniţiei expirate şi a substanţelor chimice periculoase. În anul 2009 s-a reuşit delaborarea a 592 vagoane de muniţie şi a patru vagoane de substanţe chimice periculoase. În stocurile Armatei au mai rămas 1539 vagoane de muniţie şi 9 vagoane de substanţe chimice periculoase. În anul 2009 s-a alocat doar 28 la sută din suma necesară acestei activităţi. “Finalizarea cu întârziere a programului menţine un potenţial de risc ridicat”, a recunoscut ministrul Apărării.
Printre cele mai importante realizări ale MApN pe anul 2009, ministrul Oprea a amintit finalizarea a şapte studii de fezabilitate pentru aerodromul Feteşti şi a două studii de fezabilitate pentru aerodromul Otopeni, acestea făcând parte din programul de investiţii şi securitate al NATO. Pentru aceste proiecte se vor demara procedurile de achiziţie a execuţiei, în momentul primirii avizului favorabil din partea Comitetului de infrastructură al NATO.
Se încarcă comentariile...
