La noul vaccin se munceşte ca la furnal
0
Aflaţi sub presiunea timpului, virusologii Institutului Cantacuzino muncesc din zori şi până noaptea târziu la producţia vaccinului împotriva virusului A(H1N1). Institutul Cantacuzino se află sub cenzură impusă de Ministerul Sănătăţii. Embargoul pentru presă a fost instituit printr-o directivă a acestei instituţii.
Orice informaţie ce ţine de producerea vaccinului împotriva virusului gripei noi, A(H1N1), este strict interzisă. În Institut, telefoanele sună în gol. Rareori îţi răspunde o centralistă care-ţi face legătura în birouri parcă pustii. În cele din urmă, un reprezentant al institutului este dispus să vorbească, dar cu amendamentul că nu este de acord să-i fie menţionat numele.
„Strict interzis“
Medicul din interiorul institutului spune că este dispus să vorbească despre orice produs, mai puţin despre vaccinul antigripal A(H1N1). „Este strict interzisă orice informaţie despre acest produs. Ministerul Sănătăţii a emis o directivă în acest sens“, explică medicul de la Cantacuzino. Consideră că această blocadă a fost instaurată ca urmare a presiunii foarte mari dată de răspândirea virusului.
„Echipa care lucrează la producţia vaccinului munceşte ca la furnal, de dimineaţa până noaptea, şi-au abandonat familiile. După ce am primit materialul genetic al virusului, tulpina, colegii mei s-au apucat imediat de muncă. Însă trebuie înţeles faptul că şi în procesul de producţie există anumite etape care trebuie respectate, mai ales că Agenţia Naţională a Medicamentelor este foarte strictă. Dacă vaccinul nu respectă toate criteriile internaţionale, nu poate fi atestat. Eu sunt convins că la scurt timp după ce va începe vaccinarea populaţiei, presa şi, implicit, opinia publică vor avea acces la toate informaţiile ce ţin de acest vaccin”, susţine reprezentantul Institutului Cantacuzino.
Presiunea care există asupra echipei de producţie de la Institutul de cercetare-dezvoltare microbiologie şi imunologie Cantacuzino este explicată de unul dintre renumiţii epidemiologi, Ioan Stelian Bocşan, profesor universitar la Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca.
„De obicei, procesul tehnologic durează câteva luni. Tulpina virală trebuie cultivată pe un ou embrionar de găină, iar după ce cultura ajunge la maturitate se selecţionează genele care declanşează imunitatea. Eu nu vă pot da detalii foarte multe despre procesul de producţie a vaccinului, însă vă pot spune că vaccinul este întârziat. Vaccinarea trebuia făcută cu cel puţin două săptămâni înainte de apariţia cazurilor de boală, or’ la noi deja a fost declanşat un focar. Gândiţi-vă că, dacă vă faceţi acum vaccinul, el va crea imunitate abia peste două săptămâni, perioadă în care nu are eficienţă. Aşa se explică presiunea foarte mare sub care lucrează cei de la Institutul Cantacuzino”, explică profesorul Ioan Bocşan.
În acelaşi sens, epidemiologul mai spune că institutul bucureştean nu a produs, până anul trecut, niciun vaccin antigripal, ci doar a ambalat vaccinurile primite din Franţa.
Proceduri similare vaccinului sezonier
Un alt medic epidemiolog, prof. dr. Doina Azoicăi, a precizat că, în cazul vaccinului antigripal A(H1N1), acesta a fost creat în aceleaşi condiţii şi după aceleaşi proceduri ca şi vaccinul pentru gripa sezonieră, care are două tulpini de tip A şi o tulpină de tip B. În cazul vaccinului antigripal pentru noua gripă are două tulpini de tip A şi una de tip H1N1.
„În urma administrării unui vaccin apare un răspuns imun specific care duce la producerea de către organism a anticorpilor. Aceşti anticorpi luptă agresiv împotriva microbilor în cazul în care ajung în organism. Prin vaccinare se limitează riscul îmbolnăvirii“, a declarat medicul epidemiolog Doina Azoicăi, decanul Facultăţii de Medicină Iaşi.
În urma administrării unui vaccin apare un răspuns imun specific care duce la producerea de către organism a anticorpilor. Prin vaccinare se limitează riscul îmbolnăvirii.
Doina Azoicăi
profesor dr. epidemiolog
Vaccinarea trebuia făcută cu cel puţin două săptămâni înainte de apariţia cazurilor de boală, or’ la noi deja a fost declanşat un focar. Imunitatea apare abia la două săptămâni după vaccinare.
Ioan Bocşan
profesor dr. epidemiolog
O istorie de 88 de ani
Institutul de seruri şi vaccinuri “Dr. I. Cantacuzino” a fost înfiinţat în 1921, ca o continuare a “Laboratorului de Medicină Experimentală”, înfiinţat în 1901. Scopul iniţial era cel “de a produce toate vaccinurile şi serurile necesare armatei, cât şi populaţiei din Moldova”, dar şi de “a se ocupa cu munca de laborator necesară perfecţionării”. Începând cu 1970, Institutul a fost reorganizat, conform sarcinilor de plan impuse, conducerea unică iniţială fiind înlocuită cu o “conducere colectivă”.
Azi, Institutul Cantacuzino (foto) are un număr de 1.113 salariaţi, din care personalul de cercetare cu studii superioare 20%, personalul de asistenţã tehnico-metodologicã şi activităţi de sănătate publicã 15%, personal de producţie şi personal administrativ 60%. Institutul Cantacuzino deţine în prezent cea mai puternicã bazã tehnicã din ţară.
Se încarcă comentariile...
