"Cine m-a pus să mă împrumut de la un angajat al FMI?"

Bucureşteanul Ovidiu Georgescu a simţit pe pielea lui ce înseamnă să iei bani de la FMI. El s-a împrumutat de suma de 12.000 de euro de la un membru al comisiei de negociere a Fondului Mondial de Intervenţie (FMI), sosite la Bucureşti, la discuţii cu Guvernul, iar acum trebuie să suporte condiţiile dure impuse de neobişnuitul contract de creditare.

“Nu mai am voie să cumpăr electrocasnice şi nici să fac lucrări de îmbunătăţire la apartament”, a povestit, pentru Adevărul, Ovidiu Georgescu, profesor de muzică la un liceu din Capitală.

Iar asta nu e tot. Şi cei doi copii ai lui au de suferit direct, deoarece, conform înţelegerii cu reprezentantul FMI, aceştia vor primi mai puţini bani de buzunar.

“Practic, pentru fiul meu cel mare, care abia a intrat la liceu, nu mai am voie să cumpăr decât manuale”, a mai spus bucureşteanul, care locuieşte cu soţia, soacra şi cei doi copii într-un apartament cu trei camere din Drumul Taberei.

Împrumutul îi dă multe bătăi de cap. Nu credea că un angajat al unei instituţii financiare importante, chiar şi acţionând în nume propriu, îi poate impune restricţii atât de dure.

“E mai rău ca atunci când iei bani de la cămătari”, s-a plâns Georgescu, în timp ce enumera toate cheltuielile pe care acum pur şi simplu nu mai are voie să le facă. “Ei măcar îţi dau posibilitatea să îţi gestionezi singur cheltuielile până vine scadenţa şi trebuie să dau banii înapoi.”   

Haine nu mai are voie să-şi cumpere decât în sezoanele de reduceri, mâncarea trebuie să fie doar de la supermarket, iar de vacanţe nici nu mai poate fi vorba.

“Am încercat într-o zi să-mi iau o shaorma, dar când am întins banii peste tejghea mi-am dat seama că nu pot să justific în niciun fel lipsa lor.”

Pentru orice cheltuială pe care o face, Georgescu are nevoie de chitanţă care să arate că nu a aruncat banii aiurea.

“Mi-a părut rău că n-am mai cumpărat-o, pentru că avea mulţi cartofi prăjiţi şi salată de varză, cum îmi place mie”, a conchis bucureşteanul.

Soacra lui, Maria Ilfoveanu, care locuieşte în acelaşi apartament cu familia Georgescu, s-a opus din start împrumutului.

“Eu i-am zis de la început lui Ovidel că nu-i lucru curat să luăm bani de la străini, dar a făcut tot cum l-a tăiat capul. Acuma, FNI-ul ăsta nu ne mai lasă să dormim liniştiţi”, s-a plâns bătrâna.

Condamnat la muncă pe viaţă

O altă prevedere a contractului se referă la vârsta de pensionare. Astfel, atât timp cât bucureşteanul nu restituie integral împrumutul, el nu se poate pensiona decât la vârsta de 80 de ani.

“Mă gândesc cu groază că o să fiu complet surd şi tot o să predau muzică. Nu sunt Bethoveen, totuşi”, a exclamat nemulţumit Ovidiu Georgescu.

Georgescu mărturiseşte că nu a observat în contract aceste clauze, pe care nu le-ar fi acceptat nici în ruptul capului. Clauza era scrisă, însă, prea mărunt, iar el nu avea ochelarii de vedere la îndemână, pentru a o putea citi.

“Dacă acum, la 42 de ani, m-a lăsat vederea. Gândiţi-vă cum o să mai văd notele de pe portativ la 80”, şi-a rezumat Georgescu drama.

Un taximetrist a intermediat împrumutul

Angajatul FMI i-a fost prezentat lui Ovidiu Georgescu de un prieten taximetrist în maşina căruia s-a urcat, într-o seară, reprezentantul instituţiei financiare. Taximetristul a vorbit vrute şi nevrute cu funcţionarul FMI, iar discuţia lor nu a putut ocoli criza financiară.

“Domnul M. (numele spaniolului nu poate fi divulgat, aceasta fiind una dintre condiţiile trecute în contract) i-a spus amicului meu că firma la care lucrează e singura care mai dă împrumuturi acum, pe timp de criză, sau ceva de genul ăsta. Şi el, ca un prieten adevărat, şi-a amintit imediat că am nevoie de bani.”

Funcţionarul FMI i-a spus atunci taximetristului că poate da chiar el împrumuturi, ca persoană fizică, întrucât dispune de suficiente lichidităţi.

Georgescu îşi aminteşte că la început a fost reticent. El povesteşte cum i-a căutat spaniolului numele pe Google, să vadă dacă povestea lui e autentică şi să afle ce fel de om este.

“M-am interesat inclusiv dacă are vreo poreclă. Pe urmă, când am aflat-o, am căutat în dicţionar, să vad dacă nu cumva înseamnă ceva gen Cămătaru.”

În ciuda măsurilor de precauţie, ghinionistul profesor de muzică s-a trezit că şi-a luat nişte angajamente pe care nu ştie dacă le poate respecta.

1 Aprilie, Ziua Păcălelilor

Supranumită şi Ziua Păcălelilor, 1 Aprilie este un prilej bun de distracţie pentru cei cu simţul umorului dezvoltat.

Tradiţia spune că păcălelile trebuie să fie făcute până la ora prânzului. După ora 12.00, se spune că farsa aduce ghinion celui care păcăleşte.

De asemenea, căsătoria nu este recomandată de 1 aprilie: se spune că bărbatul care se însoară de 1 aprilie va fi sub papuc toată viaţa.

În România, obiceiul păcălelilor de 1 aprilie este împrumutat din vestul Europei şi s-a statornicit încă din secolul al XIX -lea.

Totuşi, originea acestei zile nu este tocmai lămurită. Una dintre ipotezele care încearcă să o explice susţine că momentul are legătură cu trecerea de la calendarul Gregorian la cel Iulian.

În vechiul calendar, ziua Anului Nou era sărbătorită la data de 1 aprilie, în loc de 1 ianuarie. După schimbarea calendarului Gregorian, în anul 1582, în timpul lui Carol al IX-lea, oamenii au avut iniţial probleme în a se obişnui cu sărbătorirea noului an la 1 ianuarie.

Câţiva oameni care sărbătoreau Anul nou la 1 aprilie au fost numiţi “nebuni de aprilie”.

1 Aprilie, păcăleală internaţională

Ziua de 1 aprilie este recunoscută ca fiind Ziua Păcălelilor în Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Spania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Germania şi Franţa.

În Franţa, cel care cade victimă unei păcăleli este numit “peşte de aprilie”. Sărbătorirea se face prin cadouri constând fie în felicitări cu peşti, fie în bomboane din ciocolată în formă de peşte. Există în Franţa şi o tradiţie de a prinde pe spatele celui păcălit un peşte din hârtie, cu un ac de gămălie.

În Anglia este numit “nebun de aprilie”, iar în Scoţia, acestuia i se spune “cuc de aprilie”.

Se pare că Ziua Păcălelilor este sărbătorită chiar şi în unele ţări din America Latină, cum ar fi Peru şi Columbia.
Deosebirea este că în aceste ţări sărbătoarea are loc la data de 28 decembrie şi poartă numele de Ziua Inocenţilor. Chiar dacă numele şi data diferă, farsele care se fac sunt aceleaşi.

Mass-media păcălelii

Atât ziarele, cât şi televiziunile, obişnuiesc să facă farse de 1 aprilie, anunţând ştiri false. Printre farsele celebre apărute în mass-media de-a lungul timpului, se numără următoarele:

- Un ziar din Alabama a anunţat că legislatura statului Alabama a hotărât să schimbe valoarea “numărului Pi”, rotunjindu-l la valoarea 3.

- O televiziune olandeză a anunţat că Turnul din Pisa s-a prăbuşit.

- Anumite site-uri din China şi Coreea au anunţat că Bill Gates a fost asasinat.

- Google a anunţat că va dubla spaţiul de stocare pe Gmail.

Copacul care face spaghetti

- Compania naţională britanică BBC a anunţat în cadrul emisiunii “Panorama” că în Elveţia cresc spaghetti în copac. Ştirea a fost însoţită cu imagini ale cultivatorilor de spaghetti. Numeroşi telespectatori au dat crezare ştirii, sunând la BBC şi cerând informaţii despre cum ar putea să aibă şi ei în curte un copac - spaghetti.

- În Suedia, un tehnician de la singura reţea de televiziune din ţară a surprins telespectatorii când a anunţat că, graţie unei noi tehnologii, pot vedea imaginile de pe micul ecran în culori, dacă atârnă în faţa ecranului un ciorap din nailon. La vremea aceea se emitea alb-negru.

- Ziarul britanic “The Guardian” a publicat un reportaj într-un supliment de şapte pagini dedicat unui mic stat republican, San Serriffe, situat în Oceanul Indian.

Autorii au descris amănunţit geografia, istoria şi cultura statului, despre care s-a spus că are capital la Bodoni şi că are două insule, denumite Upper Caisse şi Lower Caisse.

De asemenea, s-a scris că San Serriffe este sub conducerea lui General Pica. Telefoanele au sunat foarte mult la Guardian după publicarea suplimentului, care descrie într-un mod idilic ceea ce britanicii de la celebra publicaţie au precizat că totul a fost o glumă de 1 aprilie şi că toate denumirile au fost inspirate din terminologia din presă, fiind de fapt fonturi pentru tipar.

Chiftele pentru stângaci

- Reţeaua de restaurante fast-food Burger King a publicat o reclamă pe o pagină întreagă din cotidianul american “Today”, în care făcea publicitate la produsul “Whopper pentru stângaci”, special conceput pentru cele 32 de milioane de americani stângaci. În urma publicităţii, mii de clienţi Burger King au cerut în restaurant noul produs, numai că acesta a fost inventat doar de Ziua Păcălelilor.

- BBC a anunţat că ceasul mecanic Big Bang, din celebrul turn londonez, va fi înlocuit cu unul electronic, pentru a ţine pasul cu progresul.

- Revista “Discover” a anunţat că un biolog renumit, Aprile Pazzo, a descoperit specii noi în Antarctica, printre care şi un animal al cărui cap, cu un craniu plat, putea să străpungă gheaţa în viteză, tehnica folosită pentru a vâna pinguini.

“Turnul Eiffel va fi dezmembrat”

- Jurnaliştii de la “Le Parisien” au scris că Turnul Eiffel va fi dezmembrat, ştirea şocându-i de-a dreptul pe francezi, care nu doreau să-şi vadă un simbol naţional distrus.

- Un astronom britanic a anunţat la radio că, la ora 9.47, în 1 aprilie, se va produce un eveniment în urma căruia noua aliniere a planetelor urma să schimbe gravitaţia pe Terra. Omul de ştiinţă le-a spus ascultătorilor că, dacă la ora respectivă vor face salturi, vor avea impresia că plutesc. Mai multe persoane au sunat la postul de radio ca să spună că au avut această senzaţie.

- Postul American National Public Radio a anunţat că toţi cei care îşi vor face tatuaj cu Coca - Cola vor primi un discount de 10 la sută pe viaţă pentru orice produs cu acest logo. Mii de telefoane au sunat apoi la redacţia NPR pentru premiu.