Una învăţăm, alta muncim

Una învăţăm, alta muncim

80% din absolvenţii de facultăţi din România profesează în alte domenii decât cele pentru care s-au pregătit. În Occident, situaţia este cu totul alta. Au terminat ingineria, dar lucrează în domeniul farmaceutic. Au făcut teologie, dar sunt vânzători de asigurări. Sunt doar câteva din situaţiile întâlnite des în companiile din România.

Raul Ciurtin, 37 de ani, este absolvent al Facultăţii de Medicină de la Universitatea „Iuliu Haţieganu“ din Cluj, dar în prezent este preşedintele firmei „Albalact“.

Citiţi şi:

• Brăila: Tinerii cu şcoală găsesc greu locuri de muncă bune
• Neamţ: Absolvenţii, ignoraţi de patroni
• MAI va angaja peste 1.600 de absolvenţi ai Academiei de Poliţie şi ai şcolilor de agenţi
• Timişoara: Criza produce mulţi şomeri supracalificaţi

Şi-a dorit foarte mult să devină medic şi chiar a profesat, dar destinul lui profesional s-a schimbat în momentul în care tatăl său i-a propus să lucreze împreună la fabrica cumpărată de acesta. „Cum gândul de a intra în afaceri îmi încolţise în minte de mai mult timp, am acceptat să devin administrator al fabricii de lapte şi aşa am ajuns să dezvolt o afacere“, spune Raul Ciurtin.

Antreprenorii, „vânaţi“ încă din liceu

Nu ştie dacă o consiliere şcolară l-ar fi ajutat să devină altceva, dar consideră că medicina i-a fost de folos în afacerile cu lactate. El este un caz fericit. Sistemele universitare din Occident sau din SUA sunt însă preocupate să-i găsească pe antreprenori de pe băncile liceului şi să-i îndrepte spre şcolile de afaceri. În acest fel, sistemul de educaţie consumă resurse exact pe candidatul potrivit iar piaţa muncii are, ulterior, un specialist eficient.

Un studiu publicat joi de GfK România arată că peste jumătate dintre conaţionali sunt nemulţumiţi de sistemul educaţional, iar 74% consideră că şcoala are o calitate mai scăzută decât în trecut. Ca urmare, tot mai mulţi români aleg calea străinătăţii pentru a urma o facultate. În prezent, peste 50.000 de tineri lucrează în străinătate. Dar statisticile arată că, până în 2020, numărul acestora va ajunge la aproape 200.000.

Vin consultanţi din licee europene

Astăzi şi mâine, între orele 10.00 şi 17.00, are loc, la hotelul Hilton din Capitală, primul târg de consultanţă educaţională din România, unde vor fi prezente şase licee de prestigiu din Marea Britanie şi Elveţia şi 28 de universităţi din Marea Britanie, Elveţia, Olanda, Danemarca, Spania, Bulgaria şi Spania.

Participanţii la târg vor primi consiliere personalizată pentru programele de studii cele mai potrivite pentru ei, informaţii referitoare la întocmirea un dosar de admitere,  obţinerea unei burse sau despre condiţiile de viaţă şi cazare oferite de universităţile străine.

Înscrieri online

“Înainte de a veni la târg, tinerii se pot înscrie online la adresa www.world/education.eu, iar când vin la târg vor fi direcţionaţi către persoana potrivită care le va da informaţiile”, a spus Irina Christova, coordonatorul proiectului World Education Fair. Taxele pentru un semestru de studiu la facultate încep de la 2.800 de euro în Elveţia şi ajung la 3.000 de euro în Marea Britanie. În Danemarca învăţământul superior este gratuit.

La târg vin şi directorii de la licee englezeşti celebre precum „Ballerbys College”, „Davis, Laing & Dick College”, „Brookenhouse College” sau „d’Overbroeck’s College“. Aceştia le vor explica elevilor şi părinţilor din România cum se face admiterea sau ce facilităţi li se oferă dacă vor studia în liceele din Marea Britanie.

Consultanţii de la World Education spun că, de exemplu, în Marea Britanie, elevii trebuie să aplice cu cel puţin un an-doi în avans, pentru că sunt anumite unităţi de învăţământ unde locurile se ocupă foarte repede. Singurul centru autorizat în România, UCAS, prezent la târg, va primi aplicaţii pentru admiterea în 2010 la Oxford şi Cambridge.

Universităţile din ţară, în afara topurilor internaţionale

Universităţile „Harvard“, „Cambridge“ şi „Yale“ sunt primele trei instituţii de învăţământ superior din lume pentru 2009, potrivit clasamentului întocmit anual de Times Higher Education. România nu este reprezentată în top 200 de nicio universitate. Primele 15 poziţii ale clasamentului sunt ocupate doar de universităţi din Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie.

„Harvard“ îşi menţine poziţia de lider mondial, în timp ce „Cambridge“ urcă trei poziţii faţă de clasamentul pe anul 2008, devenind a doua cea mai bună universitate din lume. În top zece intră şi prestigioasele universităţi Oxford, Chicago, Princeton sau MIT (Massachusetts Institute of Technology).

Părerile experţilor
Facultăţile româneşti vând iluzii studenţilor

Faptul că că 80% din absolvenţii români de facultate nu profesează în domeniile pe care le studiază este explicat de specialişti prin lipsa de viziune a reprezentanţilor universităţilor. Un studiu denumit „Universitatea şi cunoaşterea“ arată că programele de studii oferite de instituţiile de învăţământ superior nu sunt întotdeauna clar definite, iar studenţii sunt induşi în eroare atunci când le urmează.

Mircea Miclea, profesor universitar de psihologie, care lucrează în prezent la o platformă de consiliere în carieră, arată că universităţile româneşti oferă specializări fantasmagorice. „Instituţiile de învăţământ superior vând iluzii, nu oferă competenţe, ci oferă iluzii pentru pentru ceva ce nu există“.

Profesorul susţine că, într-adevăr, există o mare volatilitate a pieţei muncii şi că e greu să te racordezi la profesiile de care va fi nevoie.

„La noi nu există o proiecţie de dezvoltare economică, prin urmare nu se poate face o predicţie economică a locurilor de muncă necesare“, mai spune Mircea Miclea. El adaugă că e normal ca studenţii români să prefere universităţile străine, deoarece acolo sunt consiliaţi pentru cariera lor încă din timpul facultăţii. „Sunt specialişti care îţi identifică profilul şi ocupaţiile care ţi se potrivesc cel mai bine cu aptitudinile pe care le ai“, mai spune Miclea.

Marian Staş, specialist în programe de educaţie şi profesor asociat la Harvard, arată că 80% din studenţii români nu lucrează în domeniul pe care îl urmează la facultate din cauză că lipseşte un mecanism prin care universităţile să identifice nevoile reale ale pieţei forţei de muncă.“ La noi universităţile sunt într-un film, iar piaţa muncii e în alt film. Universităţile româneşti fac ceea ce ştiu ele să facă“, a mai spus Staş.