Afganistan: alegeri sub semnul insecurităţii
0
Circa 17 milioane de alegători sunt chemaţi mâine la urne pentru a-şi alege preşedintele, după o campanie marcată de violenţe, tensiuni şi acuzaţii de fraudă. Hamid Karzai, actualul şef al statului, este principalul favorit, dar sunt puţine şanse să câştige din primul tur, aşa cum s-a întâmplat în 2004.
Pe lista iniţială figurau 41 de candidaţi la alegerile prezidenţiale şi provinciale, printre care şi două femei. 10 s-au retras, iar unul dintre ei a fost ucis, luni, în ultima zi a campaniei electorale, într-o ambuscadă din nordul Afganistanului.
Potrivit unui sondaj publicat vineri, Hamid Karzai (51 de ani) beneficiază de 44% din intenţiile de vot şi va fi nevoit să intre în turul al doilea, în cazul în care scrutinul nu va fi marcat de fraude imense. Principalul său contracandidat este fostul ministru de Externe Abdullah Abdullah, cotat cu 26% din intenţiile de vot.
Abdullah (48 de ani) a fost unul dintre aliaţii lui Karzai în lupta împotriva talibanilor, dar a fost demis pe nepusă masă de către preşedinte, în 2006. De profesie oftalmolog, el pledează pentru înfiinţarea funcţiei de premier şi pentru alegerea directă a guvernatorilor şi primarilor.
Al treilea în sondaje este Ramazan Bashardost (10%), fost ministru al Planificării, numit de presa occidentală “Don Quijote de Afganistan”, pentru încercările lui de a-i îndepărta pe compatrioţii săi de tradiţiile tribale. Pentru cele 420 de fotolii de consilier în cele 34 de provincii s-au înscris 3.196 de candidaţi, dintre care 328 de femei.
Absenteism şi corupţie
Dezamăgite de activitatea preşedintelui, triburile paştune din sud-estul Afganistanului, care au votat masiv pentru preşedintele Hamid Karzai în 2004, îl susţin în continuare pe acesta, dar fără prea multă convingere. Mulţi îl vor alege pe Karzai pentru simplul motiv că este paştun, în timp ce alţii s-au îndreptat spre alţi candidaţi, fiind convinşi că alegerile vor fi fraudate de americani în favoarea şefului statului.
Preferinţele s-au schimbat şi după ce unii candidaţi au oferit bani şi au promis posturi importante la nivel regional. Clericii, mai influenţi decât liderii tribali, pledează pentru absenteism. Ei denunţă corupţia de la Kabul şi cer securitate şi justiţie socială. Talibanii nu au făcut niciun secret din faptul că vor face tot posibilul pentru a perturba alegerile de mâine.
Talibanii ameninţă
Cu două zile înainte de alegeri, un atac cu rachete, revendicat de talibani, a vizat palatul prezidenţial din Kabul. Un alt tir a lovit sediul poliţiei. Sâmbătă, un kamikaze s-a aruncat în aer în faţa cartierului general al NATO, provocând moartea a şapte afgani. Mai mult, talibanii i-au ameninţat pe cei care vor vota că le vor tăia nasul, degetele şi urechile.
Lorzii războiului se întorc
Hamid Karzai este decis să câştige un nou mandat cu orice preţ spre „disperarea“ aliaţilor occidentali şi a activiştilor pentru apărarea drepturilor omului, care observă cu îngrijorare că preşedintele i-a readus în prim-plan pe „lorzii războiului“, acuzaţi de numeroase crime sângeroase, mai ales în perioada 1992-2001, scrie „New York Times“.
Unul dintre temuţii lorzi este chiar candidat pentru unul dintre cele două posturi de vicepreşedinte. Mohammad Qasim Fahim, liderul etnicilor tadjici, este considerat de către organizaţia „Human Rights Watch“ drept principalul responsabil pentru masacrul de la Afshar, din 1992, când peste 800 de membri ai minorităţii hazara au fost ucişi, violaţi şi jefuiţi.
„Ultima achiziţie din lotul de lorzi ai războiului“ este generalul Abdul Rashid Dostum, liderul minorităţii uzbece. Întors dintr-un autoexil în Turcia, Dostum este acuzat de uciderea cu sânge rece a circa 2.000 de talibani, luaţi prizonieri în 2001.
Liderul uzbek a obţinut 10% la prezidenţialele din 2004. Karzai şi-a justificat aceste alianţe imorale prin apărarea interesului naţional şi a păcii. Preţul pe care-l va plăti ar putea totuşi, să fie mare. Oficiali occidentali şi afgani sunt de părere că liderii diferitelor etnii vor primi, în schimbul sprijinului oferit în alegeri, protecţie în faţa legii, posturi de guvernatori şi chiar funcţii în guvern.
10 dolari cartea de alegător
O echipă a BBC a descoperit că, la Kabul, au fost vândute mii de cărţi de alegător. Unui corespondent afgan al postului britanic de televiziune i s-au oferit 1.000 de cărţi de alegător la preţul de 10 dolari bucata. Un lider tribal din nord a oferit mii de dolari pentru a intra în posesia unui număr mare de cărţi de alegător.
În plus, au fost emise mai multe cărţi pe numele unei singure persoane. Oficialii occidentali nu îşi fac iluzia că alegerile vor fi corecte, dar spun că este mai bun un astfel de scrutin decât niciunul.
Femeile nu au pentru ce să voteze
Pentru a vota, alegătorii trebuie să se înscrie, în prealabil, pe liste. Doar 38% dintre femei, care votează în secţii separate, s-au înscris pe liste şi analiştii apreciază că nu toate vor vota. O altă problemă constă în faptul că nu există destule femei în comisiile electorale, astfel că multe secţii nu vor putea funcţiona.
Doar 38% dintre femei s-au înscris pe listele de vot Foto: Epa
Situaţia este gravă mai ales în provinciile din sudul şi sud-estul Afganistanului, unde autorităţile se gândesc să angajeze tineri şi bătrâni pentru a supraveghea scrutinul. Mulţi bărbaţi sunt decişi, totuşi, să nu-şi lase soţiile să voteze în secţii mixte.
Dincolo de aceste dificultăţi, femeile au puţine motive să voteze. Înainte de a fi ales, Hamid Karzai le-a promis numeroase drepturi şi libertăţi. Nu s-a ţinut de cuvânt decât parţial, iar în ultimul timp le-a privat din nou de unele drepturi, pentru a-şi atrage electoratul masculin tradiţionalist.
În primăvară, preşedintele a semnat o lege prin care legaliza violul conjugal. Criticat dur pe plan internaţional, Karzai a modificat legea, care a intrat în vigoare luna trecută. Schimbările sunt însă minore. Noul text prevede că un soţ are dreptul să retragă soţiei sale orice susţinere materială, inclusiv hrana, dacă aceasta refuză să-i satisfacă pretenţiile sexuale. El stipulează, de asemenea, că taţii şi bunicii sunt cei care deţin custodia legală asupra copiilor.
Securitate întărită
Peste 100.000 de soldaţi din forţele internaţionale, printre care 63.000 de americani, vor contribui mâine la asigurarea securităţii alegătorilor. Ei vor acţiona însă mai ales în afara oraşelor şi satelor. În localităţi vor fi prezenţi circa 90.000 de soldaţi afgani şi peste 90.000 de poliţişti.
Se încarcă comentariile...
