Nu vor să culeagă căpşuni în Spania

Tinerii românilor care lucrează în străinătate se întorc la şcolile din ţară, deoarece au probleme de adaptare. Aproximativ un milion de copii, plecaţi împreună cu părinţii în Spania şi Italia, s-au reînscris la studii în România. 

Alături de părinţii lor, plecaţi pentru a duce un trai mai bun, în Spania şi Italia au ajuns şi copiii români. Pentru mulţi dintre ei adaptarea la sistemul de învăţământ din aceste ţări a fost imposibilă şi au fost nevoiţi să se întoarcă acasă.

Cele mai căutate clase pentru aceştia sunt cele bilingve, unde pot studia în continuare italiana sau spaniola, iar la  absolvire obţin un atestat de vorbitor de limbă străină. Este şi cazul lui Radu Boca, care la 19 ani a reluat studiile în clasa a XI-a la Liceul „Eugen Pora” din Cluj-Napoca, unde studiază disciplinele reale în limba spaniolă.

A pierdut doi ani de şcoală

Experienţa spaniolă a tânărului Boca l-a costat doi ani din viaţă. Nevoit să îşi urmeze la 16 ani mama, după ce tatăl decedase în Spania, elevul a urmat în Castellon un an şi jumătate de cursuri de limba spaniolă. Abia după aceea s-a putut înscrie la Liceul „Gema Colon” din Castellon, unde a urmat clasele a IX-a şi a X-a. „A fost foarte greu, nu mă puteam obişnui cu colegii şi profesorii, mult mai reci decât aici. Apoi, profesorii îmi dădeau examene ca şi cum aş fi fost acolo de toată viaţa. Cel mai greu era la Istoria şi Geografia Spaniei, despre care  nu aveam cunoştinţe foarte multe”, îşi aminteşte elevul. 

Vor slujbe respectabile

Deşi s-a întors în ţară fără mama lui, care a rămas în Spania, Radu se descurcă de unul singur, iar problemele le împarte cu fratele mai mare, student în ultimul an. Principalul motiv pentru care s-a întors acasă a fost să înveţe. „M-am înscris prima dată la un liceu particular, unde plăteam 350 de euro taxă, şi făceam două luni de şcoală pe an. Oricum nu ai nevoie de şcoală, mi-a spus directorul acelui liceu. Eu vreau însă să studiez mai departe, la facultate.” Experienţa spaniolă l-a făcut pe tânăr să dorească mai mult decât o slujba în agricultură sau construcţii, el vrea un job respectabil.

Sute de solicitări

Fenomenul a luat prin surprindere ministerul, clasele cu predare intensivă în spaniolă şi italiană fiind puţine comparativ cu numărul solicitărilor. În Cluj-Napoca sunt două clase de spaniolă şi una de italiană, în timp ce la nivelul judeţului au depus cereri pentru reînmatriculare peste 300 de elevi de euronavetişti, numai în această toamnă.