În caz de cutremur, mortul este de vină

Programul de consolidări ar putea dura 50 de ani, dacă ritmul reparaţiilor nu se va intensifica. După cutremurul de sâmbătă autorităţile şi-au adus aminte că programul de consolidări e în urmă, iar pentru întârzieri, vinovaţi sunt scoşi proprietarii.

Citiţi şi:

Românii depind de „Firul roşu“ la cutremur
Cum rămâi în viaţă la cutremur
Zgâlţâiala care  a panicat România
Spitalele bucureştene, capcane în caz de cutremur
Băneasa şi Otopeni – cele mai expuse zone,  Vitan şi Berceni – cele mai ferite
Cutremurul care a speriat România
Următorul cutremur: între 2010 şi 2014

De mai bine de 10 ani, de la montarea bulinelor roşii ale ministrului Nicolae Noica şi până acum au fost finalizate consolidările a 16 blocuri.

Şi asta dintr-o listă de vreo 400 de imobile care se pot prăbuşi în urma unui cutremur de peste 7 grade Richter. Multe au fost avariate la cutremurul din 1977 şi au fost renovate în grabă, iar altele sunt atât de vechi încât structura de rezistenţă ar putea ceda.

Punctele slabe

După principiul „mortul este vinovat”, după ce autorităţile s-au certat între ele ani întregi, povara întârzierii consolidărilor este aruncată în ograda proprietarilor blocurilor şubrede, care sunt victime sigure ale unui cutremur puternic.

„Rămân 318 imobile încadrate în clasa I de risc seismic pentru care nu se poate estima perioada în care vor fi consolidate, atât timp cât asociaţiile de proprietari nu colaborează în solidar cu municipalitatea în acest sens”, a declarat primarul Sorin Opres­cu. Specialiştii în construcţii văd însă altfel problema.

“Nu se poate arăta cu degetul către cineva şi să spunem că el e de vină. Legea are două puncte slabe care conduc la aceste întârzieri. În primul rând se cere acordul unanim al locatarilor, care este greu de obţinut. În al doilea rând, nu sunt puse la dispoziţie câte locuinţe de necesitate este nevoie”, a spus Dan Lungu, profesor în siguranţa construcţiilor.

Fiind unul dintre primii specialişti angrenaţi în programul de consolidări, Dan Lungu spune că de la demararea reabilitărilor până acum preţul reparaţiilor a crescut de la 200 de euro metrul pătrat la 600 de euro.

„Au fost finalizate 16 imobile, 14 sunt în diferite stadii de execuţie, iar pentru vreo 10 sunt gata proiectele. În ritmul ăsta cred că terminăm în aproape 50 de ani”, glumeşte Lungu pe seama derulării defectuoase a consolidărilor.

Numai pentru anul trecut Ministerul Dezvoltării a promis alocarea a 10.000.000 de lei (aproximativ 2.380.000 de euro) pentru consolidări. Primăria Capitalei estimase o cheltuială de numai 8.000.000 de lei (aproximativ 1.900.000 de euro) pentru aceste lucrări.

Lipsa banilor e problema

Profesorul Lungu estimează că preţul real pentru consolidarea unui imobil vechi variază de la 500.000 la un milion de euro, în funcţie de înălţimea blocului. „Noi avem unele dintre cele mai bune facilităţi din Europa. Credit pe 25 de ani cu 5% dobândă, dar şi aşa sunt probleme”, a mai adăugat Lungu.

El mai spune că aceste clădiri vor avea probleme uşoare dacă se va produce un seism de cel mult 7 grade Richter, de genul celui din 1986, iar situaţia va fi cu adevărat gravă dacă seismul va atinge valoarea celui din 1977, adică 7,2 grade.

Legea are două puncte slabe care conduc la aceste întârzieri. În primul rând se cere acordul unanim al locatarilor, care este greu de obţinut.

Dan Lungu
profesor siguranţa construcţiilor