"Nu voi mai candida la alegerile din 2008"

de a preda fizică elevilor i se pare mai atrăgătoare decât cea de a gestiona problemele Vasluiului, un oraş cu 72.000 de locuitori, marcaţi, din nefericire, de foarte multe probleme

de a preda fizică elevilor i se pare mai atrăgătoare decât cea de a gestiona problemele Vasluiului, un oraş cu 72.000 de locuitori, marcaţi, din nefericire, de foarte multe probleme economico-sociale.
- ştim că de profesie sunteţi dascăl, dar, la un moment dat, aţi decis să conduceţi destinele municipiului Vaslui. Astfel se face că, din 1992 şi până în prezent, aţi ocupat, în mod constant, funcţia de primar. Ce anume a stat la baza schimbării profesiei?
- De foarte tânăr am avut şansa să conduc mai întâi o şcoală profesională, pe care am transformat-o într-un grup şcolar şi, mai apoi, Liceul "Mihail Kogălniceanu", cu profil matematică-fizică. În 1992 mi s-a propus să candidez la postul de primar.
Nu mi-am dorit să fac acest pas întrucât, ca profesor, eram bine poziţionat, iar familia avea nevoie de mine. Numai că forţele politice de la acea vreme au făcut sondaje din care reieşea că am cele mai mari şanse de a deveni primar. Am făcut acest pas. Dacă am luat o decizie bună sau rea, las istoria să confirme şi pe oamenii care m-au cunoscut.
- Ce-aţi făcut pentru acest oraş, mai ales că nu vă puteţi plânge de lipsa timpului, aşa cum alţi politicieni reuşesc să se sustragă judecăţii aleşilor?
- Am reuşit să aduc în casele vasluienilor gazul şi căldura. Tot ca obiectiv realizat pot aminti asigurarea spaţiilor verzi în oraş şi investiţiile în renovarea şcolilor. Consider că mi-am făcut datoria şi doresc, prin intermediul ziarului dvs., să-i anunţ pe cei care vor să devină primari că nu voi mai candida la alegerile din 2008. Îi las pe cei doritori să preia povara acestui oraş, căci nu este simplu să fii primar. Mă voi întoarce la catedră. Bineînţeles, dacă nu voi face faţă ca profesor, şcoala mă va exclude.
- Recent aţi solicitat un credit de 400 miliarde de lei pentru municipalitate, angajând astfel Vasluiul pentru un împrumut împovărător pe termen de 25 de ani. Care a fost raţiunea acestei solicitări?
- Veniturile proprii sunt mici, degradarea economică este mare şi normal că sursele pe care le realizăm acoperă doar solicitările serviciilor descentralizate din sănătate, învăţământ, protecţie socială ş.a. Nerealizări la buget sunt, şi atunci banii pentru investiţiile atât de necesare în Vaslui sunt insuficienţi. Până în 2002, tot ce s-a realizat, respectiv extinderea instalaţiilor de gaz în tot Vasluiul, în cartierele limitrofe nucleului Vaslui ş.a., a avut ca finanţare banii Consiliului Local. Dacă nu rezolvăm problema canalizării oraşului, nu putem vorbi de criterii de mediu acceptate de UE şi ne facem răspunzători de sănătatea oamenilor.
- Aţi reuşit, în cele patru mandate, să puneţi în practică viziunea dvs. de a fi primar al unui oraş? Vă reproşaţi ceva?
- Fără discuţie că, în anii 1992-1996, altele erau condiţiile socio-economice. Era o perioadă de căutări. Societatea se trezea după o perioadă de jumătate de secol, marcată de însuşirea unei anumite ideologii.
După 1989, societatea a fost marcată de libertatea de acţiune şi de exprimare. Cred că rolul nostru a fost acela de a nu transforma aceste grade de libertate într-o povară pentru populaţie şi să-i facem nostalgici după ceea ce au trăit în trecut. Dacă sila ajunge să-i unească pe oameni, normal că devin nostalgici. Revenind la întrebarea dvs., într-adevăr, îmi reproşez că n-am ripostat mai vehement atunci când s-a spus despre fabricile noastre că nu sunt competitive, că nu sunt rentabile şi că trebuie să fie desfiinţate. N-am făcut nimic nu pentru că n-aş fi vrut, ci pentru că nu-mi intra în competenţele de primar. Însă regretul tot rămâne că vasluienilor nu li s-a oferit o alternativă mai bună la viaţă.