VIDEO 24 de ani de la Cernobîl: Catastrofa nucleară care a ucis aproape un milion de oameni

La data de 26 aprilie 1986, cel de-al patrulea reactor al Centralei Atomoelectrice Cernobîl din Uniunea Sovietică a explodat la 01:23 noaptea. Aceasta a reprezentat cea mai mare catastrofă tehnologică din istoria omenirii. AIEA şi OMS au atribuit 56 de decese directe, dar studiile arată că aproape un milion de oameni au murit din cauza efectelor radioactive.

Cea de-a 24-a aniversare vine odată cu întâlnirea oficialilor guvernamentali din SUA şi alte state care încearcă să revitalizeze energia nucleară. De asmenea, de curând s-a lansat  o carte care cuprinde cel mai complet studiu făcut pe impactul pe care l-a avut dezastrul de la Cernobîl.

"Cernobîl, consecinţele catastrofei asupra oamenilor şi mediului" a fost publicată de curând de Academia de Ştiinţe din New York, fiind scrisă de trei oameni de ştiinţă: biologul rus Alexey Yablokov, doctorul Alexey Nesterenko - un biolog şi ecolog din Belarus şi fizicianul Vassili Nesterenko, care la acel timp era directorul Institutului de energie nucleară de la Academia Naţională de Ştiinţe din Belarus.

Aproape un milion de morţi

Cartea se bazează pe informaţii solide - date din domeniul sănătăţii, studii radiologice şi rapoarte ştiinţifice- un total de 5.000.  Cartea concluzionează că, bazându-se pe toate aceste informaţii disponibile acum, aproximativ 985.000 de oameni au murit de cancer cauzat de accidentul de la Cernobîl. Acest lucru s-a întâmplat între 1986 şi 2004.

De asemenea, datele din carte prevăd că alte morţi vor urma. Cartea discreditează informaţiile transmise pe site-ul Agenţiei Internaţionale de Energie Atomică (AIEA) care arată că doar 4.000 de persoane ar fi fost ucise din cauza efectului norului radioactiv de la catastrofa de la Cernobîl.

"Informaţiile tragice dezvăluite de noul studiu care demonstrează că aproape un milion de oameni au murit din cauza toxicităţii care a urmat accidentului de la Cernobîl ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toţi oamenii din lume pentru a forma o petiţie care să le ceară guvernelor să amâne industria actuală ce urmăreşte renaşterea energiei nucleare. Ajutată de o agenţie AIEA coruptă, lumea a fost supusă unei masive înşelăciune cu privire la daunele cauzate cu adevărat la Cernobîl ", a spus Alice Slater, reprezentantă la New York a Fundaţiei Pacea Erei Nucleare.

OMS şi AIEA au contribut la muşamalizarea efectelor tragediei

Ceea ce a agaravat situaţia a fost şi colaborarea dintre AIEA şi Organizaţia Mondială de Sănătate (OMS) prin care, aceasta din urmă nu poate publica nicio cercetare privind efectul radiaţiilor fără o consultare cu AIEA, continuă Slater. Se pare că OMS a susţinut informaţia dată de AIEA care spune că doar 4.000 de oameni au murit.

Cartea evidenţiază poziţia AIEA stabilită prin Naţiunile Unite în 1957 "de a accelera şi a mări contribuţia energiei atomice" şi acordul său stabilit cu OMS în 1959.

"O lecţie importantă dată de experienţa de la Cernobîl este aceea că experţii şi organizaţiile legate de industria energiei nucleare au respins şi au ignorat consecinţele catastrofei", se spune în carte.

Efectele radioactive resimţite la nivel global

Cartea oferă detalii despre răspândirea toxinelor radioactive. În acea perioadă au fost emise de milioan de Curie, o cantitate de sute de ori mai mare decât efectul bombei atomice de la Hiroshima şi Nagasaki.

Cele mai multe efecte au avut loc în regiunile cele mai apropiate de catastrofă - Ucraina, Belarus şi Rusia. Totuşi, se specifică în carte, efectul a fost resimţit peste tot în lume având în vedere că vânturile şi-au schimbat direcţia astfel că emisiile radioactive au fost purtate pe o suprafaţă enormă a globului. Emisiile radioactive din aer conţineau Cesiu 137, Plutoniu, Iod-131 şi Stronţiu.

Alte ţări incluse pe harta radioactivităţii produse de accidentul de la Cernobîl sunt: Bulgaria, Finalnda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Suedia şi Marea Britanie. Măsurătorile radioactive arată că aproximativ 10% din toxine au căzut în Asia, mai multe zone din estul Turciei şi în centrul Chinei. Nord-vestul Japoniei a fost de asmenea afectat, spune cartea.

De asemenea, urme ale toxicităţii de la Cernobîl au fost găsite în fluviul Nil din Africa. Zone din America de Nord au fost afectate de prima explozie care a format un nor toxic ce s-a ridicat la aproximativ 10 km.

Datele din carte arată că mai puţin de 20% din copiii din Ucraina, Belarus şi Rusia sunt cu adevărat sănătoşi după accidentul nuclear de la Cernobîl. Un studiu al impactului asupra geneticii arată că a avut loc o creştere a "mutaţiilor cromozomiale" acolo unde a ajuns efectul exploziei, iar acestea vor continua pentru şapte generaţii, astfel că, se scrie în carte, consecinţele genetice ale catastrofei vor avea impact asupra a sute de milioane de oameni.

Cât priveşte cancerul cauzat de explozie, lista începe cu populaţia din Belarus. "Pentru perioada 1900-2000 mortalitatea din cauza cancerului a crescut cu 40%". Potrivit datelor legate de cancer la nivel mondial, mortalitatea pentru perioada după 24 aprilie 1986 până la sfârşitul anului 2004  a fost estimată la 985.000 de oameni.

Impactul norului de precipitaţii radioactive asupra florei şi faunei

Cartea cercetează de asmenea şi impactul catastrofei asupra plantelor şi animalelor, efectele de la Cernobîl cauzând mutaţii ale speciilor în teritoriile contaminate. Şi la animale s-au resimţit aceleaşi probleme de sănătate precum la oameni - creşterea tumorilor, imunodeficienţe şi scăderea speranţei de viaţă.

Autorii cărţii susţin că în 1986 nivelul de radiaţii la plante şi animale în Europa de Vest, America de Nord, zona arctică şi Asia de est a fost uneori de sute sau chiar mii de ori mai mare decât limitele acceptate.

În capitolul său final, cartea declară că explozia de la Cernobîl a fost cea mai mare catatrofă tehnologică din istoria omenirii şi analizează obstacolele care au stat în calea raporului adevăratelor consecinţe ale exploziei, concentrându-se pe organizaţiile AIEA şi OMS care, susţin autorii, protejează industria şi nu publicul.

Cartea se sfârşeşte cu un citat al preşedintelui american John F. Kennedy din 1963 care cere să se pună capăt testării de arme nucleare. Autorii spun că accidentul de la Cernobîl demonstrează că industria nucleară este pregătită să pună în pericol sănătatea oamenilor şi mediul.

Doctorul Sherman, referindu-se la pactul dintre OMS şi AIEA, comentează: "Este ca şi cum Dracula ar avea grijă de o bancă de sânge". Acordul din 1959 sub care OMS nu poate fi independentă de AIEA, dar trebuie să şteargă orice informaţie pe care o obţine privind radioactivitatea, le-a aruncat în acelaşi pat pe amândouă.

De asemenea, doctorul Dimitro Grodzinsky, director al Comisiei Naţionale de Protecţie Radioactivă din Ucraina a scris în prefaţa cărţii că cei care şi-au cerut scuze pentru catastrofa energiei nucleare au încercat să ascundă efectele reale încă din momenul în care s-a produs accidentul. Cartea "oferă cea mai mare şi mai completă colecţie de date privind consecinţele negative de la Cernobîl asupra sănătăţii oamenilor şi mediului..Principala concluzie a cărţii este aceea că este imposibil şi foarte greşit să uităm de Cernobîl."