CEDO a condamnat România în cazul a doi tineri împuşcaţi în timpul mineriadei din 1991!

0
Publicat:
Ultima actualizare:

CEDO a dat azi verdictul în dosarul „Frumuşanu şi Crăiniceanu împotriva României” - cei doi tineri care au murit împușcați în timpul mineriardei din 1991. Într-un alt caz, legat de un teren valoros din Giurgiu, România a fost găsită vinovată, iar autoritățile trebuie să plătească firmei Granitul daune de jumătate de milion de euro.

În cazul „Frumușanu – Crăiniceanu”, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că autoritățile române să plătească fiecăruia dintre reclamanți daune în valoare de 30.000 de euro, pentru prejudiciul moral, la care se adaugă câte 1.000 de euro, pentru taxele și cheltuielile făcute, potrivit digi24.ro.

Acestă sumă de bani va fi primită atât de Viorel Crăiniceanu, cât și de ceilalți doi reclamanți, împreună, Ştefan Frumuşanu et Luciana Maria Frumuşanu.

Cazul Frumușanu-Crăiniceanu

Andrei Frumuşanu şi Aurica Crăiniceanu au murit în septembrie 1991, în timpul mineriadei care s-a soldat cu debarcarea Guvernului Petre Roman. În cei 21 de ani de la uciderea lor, nimeni nu a fost condamnat.

Potrivit actelor de la dosar, încă de la primele ore ale zilei de 25 septembrie, în jurul Guvernului au fost plasate cordoane de militari care să țină la distanță grupurile de mineri care veneau spre București să protesteze. Întrucat premierul se afla în clădire, la fața locului a fost trimisă și o subunitate de la Formațiunea de Interventie Antiteroristă a SPP.

La aproximativ o oră după ce au ocupat Piața Victoriei, manifestanții au trecut la acțiuni violente. La ora 18, s-a ordonat dispersarea acestora din jurul clădirii Guvernului. Aurica Crăiniceanu, care avea 27 de ani, trecea prin zonă împreună cu soțul ei. La intrarea în santierul Bloc TAROM, a fost lovită de un proiectil tras dinspre Guvern.

La 20 de minute de la împușcarea femeii, aceeași scenă s-a repetat în cazul studentului de 24 de ani Andrei Frumușanu. Tânărul se afla la o distanță de aproximativ 130 de metri de sediul Guvernului şi a fost împușcat tot în torace.

Niciun vinovat pentru moartea lor

Ofițerul Vasile Gabor, care conducea subunitatea de Intervenție Antiteroristă a SPP, a fost trimis în judecată după aproape patru ani de la uciderea celor doi tineri, în august 1995. Opt ani mai târziu, în noiembrie 2003, procurorii militari au comunicat că au fost retrase acuzaţiile aduse ofiterului Gabor, adăugînd că dosarul rămâne cu autor necunoscut. După alți opt ani, cazul a fost redeschis de către Secţia Parchetelor Militare, însă nu s-a inceput urmarirea penală împotriva vreunei persoane.

A doua condamnare: Cazul „Granitul”

CEDO a hotărât azi ca statul român să fie condamnat în dosarul Granitul. Compania, moștenitoare a unei societăți înființate în vremea regimului comunist, a reclamat instanței europene faptul că statul a deposedat-o de un teren foarte valoros, pe care a amenajat zona libera Giurgiu.
Granitul a cerut ca România să fie obligată să îi plătească daune de un milion de euro.

Reprezentații societății Granitul au dat în judecată statul român la CEDO după ce, printr-o decizie de Guvern din 1996, companiei i-a fost luat un teren și trecut în proprietatea publică a statului. Motivul: utilizarea acestuia în vederea creării zonei libere de la Giurgiu. Conducerea Granitul, care până în 1998 a avut capital majoritar de stat, a considerat că terenul făcea parte din capitalul său social și nu putea fi înstrăinat decât printr-o Hotărâre AGA, și nu printr-un act al Guvernului, chiar dacă statul român se afla printre acționari.

Companiei i-a fost luat un teren și trecut în proprietatea publică a statului. În plus, preluarea terenului s-a făcut fără niciun fel de despăgubire prealabilă, fiind, așa cum a susținut la CEDO reprezentantul Granitul, o naționalizare. La rândul său, apărătorul Guvernului la Curtea Europeană a menționat că nu a fost vorba de o expropriere, ci numai de un transfer al dreptului de proprietate.

Instanţele din România au dat dreptate statului

În urma dezbaterilor, magistrații de la CEDO au constatat că, prin decizia Guvernului de a lua terenul societății, s-a creat un dezechilibru între interesul general și cel al societatii. Astfel, în martie 2011, Curtea a acordat Guvernului României un termen de trei luni pentru a ajunge la o înțelegere cu reprezentanții de la Granitul, în caz contrar statul putând fi obligat să plătească despăgubiri cuprinse între 600.000 de euro și un milion de euro.

De-a lungul anilor, societatea Granitul a atacat actul prin care Guvernul și-a însușit terenul atât la Curtea de Apel, cât și la Curtea Supremă, însă de fiecare dată instanțele au dat câștig de cauză statului roman.

Evenimente



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite