Voluntari români în infernul din Haiti

Medicii români care s-au deplasat în Haiti le-au acordat asistenţă copiilor răniţi în urma seismului

Mai mulţi compatrioţi din diaspora şi din ţară au ajutat victimele cutremurului devastator de la 12 ianuarie. O echipă formată din 15 medici şi asistente a fost timp de două săptămâni în Haiti, unde a acordat asistenţă medicală răniţilor.

Oameni flămânzi, speriaţi şi fără speranţă, mormane de cărămizi, cadavre care zac încă sub dărâmături şi sute de militari înarmaţi, aceasta este situaţia pe care au întâlnit-o românii care au plecat ca voluntari la începutul lunii martie în Haiti. Grupul de compatrioţi care a acordat asistenţă medicală sinistraţilor din Haiti a fost alcătuit din 17 persoane.

Tehnicianul orădean Iosif Pop a pus pe picioare victimele din Haiti

VIDEO Bush se şterge pe cămaşa lui Clinton după ce dă mâna cu sinistraţii din Haiti?

„Pe lângă mine şi fiica mea, Beatrice Andreea, la campanie au participat trei cadre medicale din Statele Unite ale Americii, şapte din România şi cinci din Spania. Toţi sunt români şi au oferit asistenţă gratuită", explică Daniel Ţecu (44 de ani), preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE). El este unul dintre iniţiatorii acţiunii din Haiti.

Federaţia pe care o conduce a demarat un proiect umanitar, în colaborare cu alte asociaţii.

Proiectul se desfăşoară în două etape. În prima parte a campaniei, o echipă formată din 15 medici şi asistente s-a deplasat 15 zile în Haiti, pentru a acorda asistenţă răniţilor. Toţi voluntarii şi-au plătit din propriul buzunar cheltuielile de transport, cazare şi masă. Cea de-a doua parte a proiectului se va desfăşura pe o perioadă mai lungă de timp, când iniţiatorii vor să construiască 100 de case, o capelă, o şcoală şi un dispensar în Haiti. Românii au ajuns pe insulă la 10 martie. Imaginile pe care le-au văzut au fost şocante şi au depăşit cu mult ceea ce îşi imaginau.

Trupele ONU încearcă să menţină ordinea într-un oraş devastat

„Oamenii mănâncă pământ"

„Situaţia din Haiti este înfiorătoare: grămezi întregi de mizerie peste tot, nămol până la glezne, copii desculţi şi fără haine, oameni înfometaţi şi miros de cadavre pe străzi", povesteşte Ţecu.

Românii au acordat asistenţă medicală într-o tabără de sinistraţi în care se aflau peste 26.000 de persoane. Pe tot parcursul misiunii, ei au fost însoţiţi de militari canadieni, înarmaţi cu mitraliere, care le-au asigurat protecţia. Compatrioţii noştri au îngrijit bolnavii în sălile dintr-o fostă şcoală şi în curtea unei universităţi, în care acum sunt improvizate dispensare.

„Oamenii trăiesc în corturi şi nu au nici măcar strictul necesar. În timp ce ne aflam în tabăra de sinistraţi, am auzit gălăgie şi am văzut zeci de oameni fugind către un camion. Ne-am apropiat să vedem ce se întâmplă. Camionul descărcase argilă şi oamenii se îmbulzeau să ia fiecare pământ şi să-l mănânce. ­I-am întrebat pe militarii care ne însoţeau de ce nu-i opresc şi mi-au spus că argila este bună pentru stomac", povesteşte preşedintele FADERE.

Familii îngropate de vii

În una dintre zile, românii au stat de vorbă cu opt dintre localnici şi i-au rugat să le povestească despre momentele tragice prin care au trecut. Toţi îşi pierduseră familiile în timpul cutremurului. Trupurile neînsufleţite ale celor dragi se aflau încă sub dărâmături.

„Unul dintre cei cu care am vorbit m-a rugat să merg cu el la locul în care fusese casa lui. Acum era doar un morman de cărămizi. Mi-a spus că sub ruinele din faţa noastră se află îngropate de vii soţia lui, cele două fetiţe ale lor şi o mătuşă", a relatat Ţecu. La auzul acestor poveşti, niciunul dintre români nu şi-a putut stăpâni lacrimile.

„Am putut să ascult numai cinci persoane, după care a trebuit să mă îndepărtez, pentru că nu puteam să mai suport atâta tristeţe şi încercam să nu mă gândesc la ­ce-mi povestiseră", spune Beatrice Andreea Ţecu (16 ani). Doi dintre românii care au fost în Haiti sunt licenţiaţi în psihologie. Pe lângă asistenţă medicală, ei au oferit sinistraţilor şi consultaţii psihologice, pentru a-i ajuta să treacă mai uşor peste dramele trăite.

Cutremur trăit „pe viu"

În cele 15 zile petrecute în Haiti, românii au fost cazaţi la unul dintre puţinele hoteluri care au rezistat catastrofei. În una dintre seri, în timp ce se aflau în camere lor, s-a produs un nou cutremur. Românii au ieşit din hotel şi, după terminarea seismului, au hotărât să petreacă noaptea afară, în saci de dormit.

„După mai puţin de un sfert de oră de la cutremur, am auzit un zgomot infernal. Era un tsunami. Ne-am luat inima-n dinţi şi am intrat, din nou, în hotel", povesteşte Beatrice Ţecu. La ora şapte dimineaţa s-a produs un alt cutremur. „A doua zi am plecat în oraş. Multe dintre clădirile care rezistaseră primului cutremur, acum erau la pământ", explică Daniel Ţecu.

Voluntarii şi localnicii împart puţinele alimente pe care le au

Reconstrucţia ţării costă 14 miliarde de dolari

Cutremurul de 7 grade pe scara Richter produs la 12 ianuarie în apropierea coastelor haitiene a ras practic de pe faţa pământului capitala Port-au-Prince, unde foarte puţine clădiri au mai rămas în picioare după seism. Potrivit ultimului bilanţ oficial, cel puţin 217.000 de persoane au murit şi peste un milion de oameni au rămas fără adăpost.

Potrivit unui raport al Băncii Interamericane de Dezvoltare, numai pentru reconstrucţia capitalei haitiene şi a zonei din jurul acesteia statul din Caraibe va avea nevoie de un ajutor internaţional de 14 miliarde de dolari. Potrivit aceluiaşi studiu, cutremurul de la 12 ianuarie a provocat pagube materiale de cel puţin opt miliarde de dolari.

Mai mult, autorităţile din Port-au-Prince au estimat că, pentru a strânge numai molozul şi pentru a curăţa zonele calamitate, cu mijloacele de care dispun la ora actuală, vor avea nevoie de trei ani.

Misiunea umanitară din perioada 10 martie - 25 martie nu este singura la care au luat parte şi români. În luna februarie, un grup de tehnicieni orădeni au mers, prin intermediul unei organizaţii din Germania, în Haiti, unde au realizat proteze pentru victimele cutremurului care şi-au pierdut mâinile sau picioarele în urma tragediei.

În clădirea unei foste şcoli a fost amenajat un dispensar

Campanii umanitare şi în Africa

O parte dintre românii care au participat la campania umanitară din Haiti au mai luat parte, în ultimii ani, şi la acţiuni similare desfăşurate în ţări precum Namibia, Rwanda, Congo sau Uganda.

"Situaţia din Haiti este înfiorătoare: mizerie peste tot, copii desculţi şi fără haine."

Daniel Ţecu, voluntar

"După mai puţin de un sfert de oră de la cutremur, am auzit un zgomot infernal. Era un tsunami. ­Ne-am luat inima-n dinţi şi am intrat, din nou, în hotel."

Beatrice Andreea Ţecu voluntar