Voiculescu fuge de Înalta Curte

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dan Voiculescu
Dan Voiculescu

Dan Voiculescu şi-a dat demisia din Senat, deranjat că nu i-ar fi trecut un proiect de lege. Dosarul său de corupţie nu va mai fi judecat la Înalta Curte deJustiţie, ci la Tribunal. Probele rămân însă valide, procesul nu se reia de la capăt.

Dan Voiculescu, preşedintele fondator al Partidului Conservator şi vicepreşedinte al Senatului, şi-a anunţat, ieri, demisia din Senat, sub pretextul că i-a fost respins un proiect de lege privind dublarea sancţiunilor pentru evaziune fiscală.

„Într-un Parlament în care Comisia de buget, cea care veghează la bugetul României, dă un aviz negativ unui astfel de proiect de lege, este pentru mine un lucru de neînţeles. Îmi pare rău, şi pentru acest motiv îmi dau demisia. Vă doresc succes în continuare", declara Dan Voiculescu.

Adevăratul motiv pentru care Voiculescu şi-a dat demisia pare a fi procesul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acolo unde este judecat pentru infracţiuni de corupţie. Procesul se afla pe ultima sută de metri, judecătorii apropiindu-se de finalizarea cercetării judecătoreşti. În cazul în care ar primi o sentinţă de condamnare, Voiculescu ar mai fi avut o singură cale de atac, în condiţiile în care, conform Curţii Supreme, faptele de care este acuzat s-ar prescrie în 2018. Prin revenirea la Tribunalul Bucureşti, Dan Voiculescu ar beneficia de două căi de atac şi ar mai putea spera la împlinirea termenului de prescripţie.

„Trebuie să se stabilească dacă această calitate de parlamentar (n.r. - a lui Dan Voiculescu) este cea care a tras competenţa în fond a Înaltei Curţi în cazul dosarului ICA-Voiculescu. Rămâne ca instanţa să se pronunţe la următorul termen asupra acestui fapt şi să decidă dacă dosarul va fi trimis la o altă instanţă abilitată să judece cauza.

Dacă dosarul va fi trimis la altă instanţă, acesta nu va fi rejudecat de la zero, ci instanţa continuă ceea ce s-a făcut până în acest punct. Desigur, noul complet poate administra noi probe, dacă va considera necesar", a precizat purtătorul de cuvânt al ICCJ, judecător Georgeta Barbălată. Dan Voiculescu avea termen pe 29 iunie la Înalta Curte în dosarul de corupţie cu Ministerul Agriculturii.

Preţ de 75 de ori mai mic

Procurorii DNA au trimis în judecată 13 persoane, printre care şi Dan Voiculescu, în 2009. Anchetatorii susţin că omul de afaceri a cumpărat 3,6 hectare de teren şi un hectar de construcţii în Băneasa la un pret de 75 de ori mai mic decât cel real. „În perioada 1991-2003, inculpaţii au desfăşurat o serie de operaţiuni financiare şi comerciale frauduloase în scopul de a facilita adjudecarea prin licitaţie, de către Grivco SA (firma din portofoliul lui Dan Voiculescu), a pachetului de acţiuni deţinut de Administraţia Domeniului Statului la Institutul de Cercetări Alimentare, la un preţ mult mai mic faţă de valoarea comercială reală, în condiţii discriminatorii, netransparente şi prin subevaluarea activelor şi a titlurilor de participare", se aratză în rechizitoriu. Prejudiciul calculat de anchetatori se ridică la aproximativ 7,8 milioane de euro.

Dosarul a fost trimis iniţial la Tribunalul Bucureşti, în 2008, pentru că Dan Voiculescu demisionase din Parlament în septembrie 2007. După trei termene a ajuns la  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie după ce Dan Voiculescu a dobândit calitatea de senator, în urma alegerilor din decembrie 2008.

7,8 milioane de euro este prejudiciul estimat de procurori în  privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare.

Precedentele Cutean şi Copos

Purtătorul de cuvânt al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecător Georgeta Barbălată, a dat şi exemplul lui Emilian Cutean ca fiind un precedent, la fel ca în cazul lui Voiculescu. Fostul şef al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR) a fost condamnat definitiv, de către Curtea de Apel Bucureşti, la cinci ani de detenţie pentru fraudarea Guvernului cu peste 200.000 de lei. Procesul a început la Curtea Supremă, dar a fost declinat către Judecătorie după ce Cutean şi-a pierdut calitatea de deputat. Procesul fiind aproape de finalul cercetării judecătoreşti, Judecătoria a preluat actele administrate de Înalta Curte şi a dat sentinţa după doar câteva termene.

Un alt exemplu de proces început la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi continuat la instanţe inferioare este cel al Dosarului Loteria, în care era judecat Gheorghe Copos. Cazul a ajuns la Curtea Supremă în iunie 2006, iar Copos avea calitatea de senator în perioada 2004-2008. Atunci când şi-a piedut calitatea de parlamentar, Înalta Curte a decis să trimită dosarul la Judecătoria Sectorului 2. În final, dosarul a ajuns la Tribunalul Bucureşti.

Conform rechizitoriului întocmit de DNA, în 2004, în calitate de asociat şi preşedinte al Consiliului de Administraţie din cadrul SC Ana Electronic SA, Gheorghe Copos a păgubit bugetul de stat cu peste un milion de euro, ca urmare a unei tranzacţii fictive realizate cu ocazia vânzării unui pachet de 38 de spaţii comerciale, proprietate a firmei Ana Electronic, către Loteria Română.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite