Vîntu în martie 2010: "Academia Caţavencu trebuie să răspundă intereselor patronatului. Punct!"
0La 7 martie 2010, Sorin Ovidiu Vîntu îl contactează pe Doru Buşcu, redactor sef Academia Caţavencu, discuţia referindu-se la jurnaliştii care au plecat la publicaţie pentru a lansa revista Kamikaze, potrivit Mediafax:
"S. O. VÎNTU: -Bun, şi Doru, încă o chestiune, tati : să nu avem
discuţii : Academia Caţavencu a devenit din momentul preluării mele, eu
am lăsat-o liniştit în pace, să o las să-mi calce chiar propriile mele
interese, dar in momentul în care a trecut pe finanţarea mea, Academia
Caţavencu este o organizaţie patronală. Ea trebuie să răspundă
intereselor patronatului. Intereselor de business ale patronatului.
Acest lucru trebuie vorbit cu oamenii. Răbdare! E momentul delicat
chiar în acest moment : vreau să-mi angajez o trupă de copii de 19, 20,
21 de ani, care să nu aibă niciun fel de prejudecată sau rahat la
creier, oameni care înţeleg exact ce timpuri străbatem.
D. BUŞCU: - Ăştia se formează în ani, Sorin.
S.
O. VÎNTU:: -Da, se formează în ani, sunt de acord cu tine, dar eu nu
mai concep niciun fel de dizident în Academia Caţavencu. Academia
Caţavencu, ca orice instituţie de presă din trustul meu, răspunde
intereselor patronatului. Punct! De data asta am vorbit cu Sergiu, va
veni, vom discuta pe faţă cu toţi oamenii. Cui îi place rămâne, cui
nu-i place pleacă. S-a terminat cu glumele de genul independenţă
editorială, să îmi pot face eu şmenurile.
S. O. VÎNTU: - Dar stai
puţin: şocul a trecut, de-acuma eşti în organizare. Organizeaz-o, te
rog frumos, ca pe o instituţie patronală. Este totuşi un business făcut
pe banii mei, şi nu puţini, sunt câteva zeci de milioane de euro.
D. BUŞCU: - Instituţia patronală o organizează patronul. Eu nu mai sunt patron, eu mă ocup de conţinutul acestei publicaţii.
S.
O. VÎNTU: - Tocmai de aceea, ce-ţi spun, dragul mei prieten, ea trebuie
să răspundă intereselor patronatului. Punct ! Organizaţia trebuie să
fie pregătită să răspunsă intereselor patronatului. Eu nu cer altceva.
S.
O. VÎNTU: - Iubitul meu, hai să prezumăm că această coincidenţă este un
fapt real, acest tip de fapte reale nu trebuie să se petreacă. Nu mai
trebuie să se petreacă de acum. Ea trebuie să răspundă intereselor lui
Sorin Ovidiu Vîntu. Punct ! Întâmplarea fericită pentru voi face că
interesele lui Sorin Ovidiu Vîntu sunt doar interese de business. Nu
mai am alte afaceri în România. Singurul meu interes de business în
România este presa. Deci dacă eu spun că am un interes, înseamnă că
trustul acesta de presă are acest interes. Deci orice urmă de dizidenţă
să ştii că se sancţionează cu desfacerea contractului de muncă. Are
toată lumea libertatea de pe lume: poate pleca când vrea dacă nu-i
convine. Noi nu ţinem pe nimeni legat cu funia, cu cătuşele de scaun
sau de colţul mesei. Dar nici nu mai concep de-acuma, nu mai concep un
alt tip de abordare a acestui trust de presă. In totalitatea lui. Cu
Sergiu am vorbit, când a venit înapoi acuma i-am spus ce tip de
organizaţie vreau să producă, şi nu în şapte ani, ci în câteva
săptămâni. Să discute foarte clar cu oamenii, că n-am chef să stau să
negociez cu oamenii mei interesele mele. Ce, am înnebunit!
D. BUŞCU: Da, înţeleg asta, e absolut OK.
S.
O. VÎNTU: - Băi, tati, normal, nu sunt un cretin, nu mă amestec pe
chestiile de...dar în interiorul unei strategii editoriale nu mai mişcă
nimeni. Dacă decidem, de exemplu, mâine suntem tovarăşi cu Băsescu. Păi
de mâine toată lumea îl las pe Băsescu în pace. E ca exemplu. Sau mâine
agresăm, criticăm cu supra de măsură, instituţia f...ut- ului din
România. Toată lumea începe să înjure Instituţia f...ut-ului din
România.
S. O. VÎNTU: - Nu, n-ai înţeles : ei sunt agresaţi în
funcţie de interesele mele. Atât ! Eu asta încerc să-ţi spun. Că, dacă
fixăm ca strategie că de mâine susţinem actele guvernului, de mâine,
trustul ăsta de presă, inclusiv Academia Caţavencu, susţine actul de
guvernare. Asta încerc să-ţi spun.
D. BUŞCU: - Cu condiţia ca actul de guvernare să merite să fie susţinut. Pentru că dacă...
S. O. VÎNTU: - Nu, nu m-ai înţeles : singura condiţie care este aici este decizia lui Vîntu. Asta încerc să-ţi explic, Doruleţ.
S.
O. VÎNTU:: Iubitul meu amic, da, dar din momentul ăsta, eu asta încerc,
din momentul ăsta, de pe 7 decembrie, deciziile mele sunt literă de
lege. Iţi convin, nu-ţi convin, ai libertatea să-ţi dai demisia, să
pleci acasă. Nu mai maschez nimic, nu mai manipulez nimic, nu mai
negociez cu salariaţii mei.
D. BUŞCU: Un adevărat patron de presă.
S. O. VÎNTU: Da, tati, da, e un business patronal. Punct, şi cu asta, basta, am încheiat subiectul.
D. BUŞCU: Vrei să te încadrezi în statura de mogul, în definiţia de mogul.
S.
O. VÎNTU: Nu, mamă, nu, mă, Doruleţ ! Dar cum să lucreze salariaţii,
cărora le dau să mănânce, împotriva intereselor mele ? Asta-i noaptea
minţii ! Pe banii mei ! Asta este noaptea minţii ! Ei luându-şi o şpagă
de doi bani sau aranjându-şi vreun post în viitorul guvern. Nu se poate
aşa ceva. Si dacă am fost cu menajamente, cu mănuşi, cu aia, cu aia,
de-acuma nu mai sunt, de-acuma e pe faţă totul. Si aşa e normal în
toată lumea asta. Ce, am fost eu puţin legat la ochi, dar lucrurile
s-au terminat. Deci construieşte organizaţia în acest sens, bătrâne !
Nu mai există de-acuma când discutăm : Domnule. Vasile Ionescu este
atacat la noi. Păi din momentul ăla, Vasile Ionescu s-a terminat cu el
! El nu mai există în paginile Academiei Caţavencu.
S. O. VÎNTU: Mă, nu ne..., dar nu sunt un cretin, nu sunt tâmpit la
cap, ştiu regulile acestui joc, slava Domnului! Nu mă apuc acuma să....
Eu nu sunt Mihai Iacob să pornesc... să încep să-mi f...t duşmanii. Ce,
am înnebunit?! Ceea ce îţi spun eu ţie, bătrâne, este faptul că această
autorizaţie trebuie, de la tine, Academia Caţavencu, care este singura
expresie în print pe care am păstrat-o, trebuie să înţeleagă că este
acolo pentru două lucruri: să răspundă intereselor cetăţenilor şi în
primul rând interesele patronatului. Pentru că, dacă patronatul are
câştig, au şi ei servicii câştig. Dacă patronatul nu are câştig, îşi ia
o şpagă măruntă astăzi şi mâine rămân fără pâine. Oamenii trebuie să
ştie că ei sunt acolo angajaţi la patron. Că au şansa să fie angajaţi
la un patron luminat, asta e bafta lor, dacă nu o înţeleg nici pe asta,
dă-i dracului! Scuză-mi lipsa de modestie.
D. BUŞCU: Nu, am
remarcat-o pe asta cu patronul minunat din urmă cu câţiva ani. E
ştiută, a făcut turul organizaţiei asta. E ok, adică e...
S. O.
VÎNTU: Doruleţu', e în firescul lor povestea asta, dar nu mai vreau de
acuma să-mi spui că nu ai putut să struneşti organizaţia, că nu ştii
cine ce a zis, că nu ai putut să-l ţii pe ăla să nu facă scandal. Mă
doare în p...ă, îl dai afară. În momentul în care unul îşi permite să
încalce strategia grupului de presă Realitatea Caţavencu, ăla pleacă
acasă fără niciun fel de altă dispensă, de intervenţii, de rugăminţi,
de stai, domnule, că se potoleşte... mi se rupe p...a! Ăia când îşi
lansează ziarul?
D. BUŞCU: Acuma ies cu el.
S. O. VÎNTU: Vezi tu,
la ăştia 14 care au plecat, trebuia să le ataşezi şi un om de încredere
al nostru, să fim şi noi înăuntru, acolo.
D. BUŞCU: Este, dar este şi unul de-al lor aici, îl ştiu.
S. O. VÎNTU: Da.
D. BUŞCU: Mie îmi displac chestiile astea.
S. O. VÎNTU: După cum ai văzut, nu trebuie să-ţi displacă, trebuie să fii foarte atent la chestiile astea.
D.
BUŞCU: Da, eu sunt alt gen. Le-am interceptat şi corespondenţa,
printr-o greşeală pe care au făcut-o ei, am pus mâna pe corespondenţa
lor pe mail, adică nu a săpat cineva în mod special, dar... şi am văzut
că povestea era discutată de 7-8 luni, adică era hă, hă, era o chestie
pusă bine la punct. Dar în fine, nu vreau să mai aud de ei şi nici nu
vreau să mai am de-a face cu ei. Deşi sunt vreo 2-3 acolo care au fost
luaţi cu forţa, ştii, dintr-un entuziasm din ăsta, băieţesc, la bere şi
de solidaritate soldăţească.
S. O. VÎNTU: Ăia nu mai au ce căuta înapoi, indiferent de situaţie".