Vinovaţi de prea multă dragoste

Un copil a fost luat din grija unei familii de clujeni deoarece aceasta s-a ataşat prea mult de el. Acelaşi sistem care la Bistriţa a permis uciderea unui copil de către o asistentă maternală se dovedeşte la Cluj necruţător cu părinţii temporari prea grijulii.

O familie din comuna clujeană Valea Ierii a ajuns să se adreseze Curţii Europene a Drepturilor Omului, după ce a fost împiedicată să adopte un copil pe care l-a avut trei ani în plasament şi de care s-a ataşat ca de propriul fiu.

Abandonat de mama naturală

Ana şi Ignat Duma i-au oferit micuţului Mircea Ros întreaga căldură sufletească şi toată iubirea de care au fost capabili. L-au luat în plasament în 2001, pe când avea numai câteva luni. Fusese abandonat de mama sa naturală.

După trei ani în care a fost crescut de familia Duma, copilul a fost încredinţat altui asistent maternal, pe motiv că părinţii temporari s-au ataşat prea mult de el. „Mirciulică nu făcea niciun pas fără doamna Duma. Îi crease o dependenţă faţă de ea”, a motivat Nicoleta Brad, director al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Cluj (DGASPC).

Asistenţii care i-au verificat pe cei doi soţi în timpul în care s-au ocupat de băiat, nu au găsit nimic rău în îngrijirea copilului. Doar faptul că îi acordau prea multă atenţie şi căldură. „I-am recomandat asistentei maternale să urmeze cursuri de consiliere psihologică, dar a refuzat”, spune Nicoleta Brad.

Cei doi soţi nu s-au obişnuit cu ideea că băiatul le-a fost luat şi au încercat să-l înfieze. O comisie de la DGASPC le-a respins însă cererea.

Instanţa a anulat până la urmă o decizie a direcţiei, obligând instituţia să le elibereze atestatul de familie care poate să adopte copii. Nu s-a anulat însă decizia de mutare la alt asistent maternal iar cererea de adopţie a rămas respinsă.

S-a găsit şi o altă modalitate de a fi obstrucţionaţi: copilul a fost declarat neadoptabil, deşi anterior fusese adoptabil. „Mama sa naturală dorea să ţină legătura cu acesta”, a justificat Nicoleta Brad. Numai că mama lui Mircea, Mariana Ros, stă pe unde apucă, neavând locuinţă şi fiind asistată social.

Casele, pline de jucării

Cei doi nu au înţeles niciodată de ce nu este posibil să li se încredinţeze copilul, după ce crescuseră fără probleme şi un copil natural. „I-am oferit tot ce aveam, haine, mâncare, afecţiune”, ne-a spus Ana Duma.

Camerele celor două case ale familiei Duma sunt şi acum pline de jucării şi haine ale micuţului. „Am cheltuit peste 12.000 de lei cu toate procesele. Nu ne despărţim de fotografiile copiilor noştri. Nu ne-am pierdut încă speranţa”, ne-a spus Ignat Duma. Cei doi mai pot să-l vadă pe micuţ doar peste gardul unei şcoli din Cluj, pe ascuns, de la distanţă.

Labirintul proceselor

17.02.2004 - copilul este luat soţilor Duma

12.05.2004 - DGASPC respinge solicitarea de adopţie făcută de soţii Duma

28.01.2005 - Soţii Duma contestă decizia DGASPC şi Tribunalul Cluj dispune reîncredinţarea minorului familiei Duma

13.03.2005 - Curtea de Apel Cluj casează decizia tribunalului şi trimite dosarul pentru rejudecare la aceeaşi instanţă

28.07.2005 - Tribunalul Cluj respinge contestaţia familiei Duma

25.10.2005 - Curtea de Apel confirmă decizia tribunalului şi respinge irevocabil contestaţia

10.04.2006 - familia Duma cere despăgubiri morale statului român la CEDO, în valoare de 100.000 de euro. Motivul: nu a avut parte de un proces echitabil