Vasluienii cer despăgubiri pentru terenurile din Basarabia

de hectare, în judeţul Vaslui fiind înregistrate 113 de asemenea cereri. Octavian Adam, din Vaslui, a depus o cerere, în acest sens, la prefectură, pentru cele 100 de ha deţinute, legea însă

de hectare, în judeţul Vaslui fiind înregistrate 113 de asemenea cereri. Octavian Adam, din Vaslui, a depus o cerere, în acest sens, la prefectură, pentru cele 100 de ha deţinute, legea însă spunând că suprafaţa ce va fi despăgubită nu poate depăşi 50 de ha. De asemenea, Traian Maxim solicită despăgubiri pentru cele 40 ha deţinute, din care şase ha de pădure. Acesta ne-a declarat că pământul a aparţinut tatălui său şi că a fost nevoit să-l abandoneze, în timpul războiului. Acum nici nu se pune problema retrocedării lui pentru că aparţine colhozului, cel mult poate să aştepte despăgubiri băneşti, fie o altă suprafaţă de teren. Tot pe lista celor care revendică despăgubiri se mai află şi Georgeta Lazarovici, care a declarat că familia ei a deţinut 40 de ha teren arabil.
Proprietarii se prevalează de Legea nr. 290/2003 modificată şi completată prin Legea nr. 171/2006, care face referire la acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat în data de 10 februarie 1947.
Până în prezent, Comisia de analiză a cererilor a reuşit să studieze numai 40 de cereri, din totalul de 113 câte s-au înregistrat la nivelul judeţului. ştefan Buhuşi, secretarul Comisiei judeţene de aplicare a acestui act normativ, spune că problemele cele mai importante sunt legate de prezentarea dovezilor în ceea ce priveşte proprietatea. Cei mai mulţi dintre proprietari au decedat, iar moştenitorii nu mai au de unde procura actele doveditoare pentru a ajunge în posesia a ceea ce au avut în Basarabia. În plus, se mai pune problema banilor, pentru că reconstituirea dreptului de proprietate presupune o călătorie în Republica Moldova pentru a obţine copii de la Arhivele Naţionale din ţara vecină.
În ciuda acestor paşi greu de făcut, actul normativ include şi câteva facilităţi, în sensul că beneficiarii acestei legi care nu deţin documentele necesare pot declara pe propria răspundere că au proprietăţi în Republica Moldova. Declaraţia trebuie însoţită de alte două declaraţii pe proprie răspundere a doi martori.
Criteriile de evaluare şi modalităţile concrete de despăgubire vor fi stabilite prin norme metodologice elaborate de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Dacă nu-şi mai pot folosi terenurile pierdute în Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţei, foştii proprietari vor ca măcar să fie despăgubiţi