Vârsta de pensionare se negociază la Palatul Cotroceni

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele consideră că există o problemă de procedură parlamentară în votarea legilor
Preşedintele consideră că există o problemă de procedură parlamentară în votarea legilor

Traian Băsescu va discuta astăzi cu partidele parlamentare problema controversată a vârstei de pensionare în cazul femeilor. Şeful statului vrea pensionarea femeilor cu doi ani mai devreme decât bărbaţii, însă mai multe decizii ale Curţii Europene de Justiţie apără egalizarea vârstelor.

Liderii partidelor care vor da curs invitaţiei preşedintelui, UDMR, UNPR şi PDL, îşi vor exprima opinia cu privire la modificarea Legii pensiilor, pentru a se reveni la vârsta de pensionare de 63 de ani în cazul femeilor.

Legea pensiilor forma pentru promulgare

Mai citeşte şi:

Emil Boc: Până în 2030 viaţa ne va obliga să egalizăm vârsta de pensionare

Preşedintele Băsescu a retrimis săptămâna trecută această lege la Parlament, criticând egalizarea vârstei de pensionare la 65 de ani, aşa cum a decis Legislativul. Pe agenda consultărilor se mai află teme precum Legea educaţiei şi bugetul pe 2011.

Jumătate de Opoziţie la Cotroceni?

PNL a anunţat deja că nu va participa la consultările de la Cotroceni, în timp ce PSD va decide în şedinţa de azi a conducerii partidului.  
Social-democraţii ar putea profita de retrimiterea legii în Parlament pentru a cere rediscutarea integrală a legii.

„Suntem de acord ca vârsta de pensionare a femeilor să fie 63 de ani, dar noi vrem şi ca punctul de pensie să fie de 45 % din salariul mediu brut pe economie. O să ne batem pentru a rediscuta întreaga lege", a declarat pentru „Adevărul" purtătorul de cuvânt al PSD, deputatul Radu Moldovan.

 PSD ar mai putea solicita reducerea vârstei de pensionare la 60 de ani pentru bărbaţi şi la 58 de ani ani pentru femei. Cel care a propus reluarea discuţiilor asupra mai multor articole, imediat după anunţul lui Traian Băsescu privind retrimiterea legii în Parlament, a fost chiar preşedintele Senatului, Mircea Geoană.

Chestorul Senatului, senatorul PSD Ioan Chelaru, a precizat însă că pot fi reexaminate doar articolele menţionate în cererea trimisă de şeful statului. Potrivit cutumei legislative, Biroul Permanent ar putea stabili însă ca la comisia de muncă să poată fi aduse amendamente şi la alte articole. Cum majoritatea în Biroul Permanent este deţinută de Opoziţie, senatorii PSD şi PNL ar putea avea câştig de cauză în încercarea de a impune şi alte modificări la lege. Scenariul s-ar putea repeta şi la Camera Deputaţilor.

„Există deja un precedent în care preşedintele a solicitat reexaminarea a unul sau două articole, dar apoi au fost modificate şi alte articole, conexe cu cele în cauză", a declarat deputatul Valeriu Zgonea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. Opoziţia este majoritară şi în Biroul Permanent al Camerei.

Spre deosebire de social-democraţi, liberalii nu vor încerca rediscutarea altor articole din lege. „Potrivit Regulamentului, la reexaminare se discută doar articolele pentru care legea a fost întoarsă în Parlament. În cazul depunerii altor amendamente, există riscul ca PDL sau chiar şeful statului să conteste legea la ­Curtea Constituţională", a declarat pentru „Adevărul" vicepreşedintele PNL, Eugen Nicolăescu. El susţine că liberalii s-au pronunţat în Comisia de muncă pentru ca maximul vârstei de pensionare la femei să fie de 62 de ani.

PDL, în două tabere

Ministrul Dezvoltării, Elena Udrea, a declarat vineri că PDL va susţine în Parlament forma cerută de preşedinte pentru Legea pensiilor şi va accepta vârsta de pensionare de 63 de ani pentru femei.

Solicitarea lui Băsescu a reconfirmat existenţa celor două tabere din PDL, în contextul în care premierul Emil Boc a anunţat oficial că nu renunţă la ideea egalizării vârstelor. Boc a declarat că "până în 2030, viaţa ne va obliga să ajungem la egalizarea vârstei de pensionare".

Opinia lui Boc a fost întărită şi de Adriean Videanu, care a afirmat că în următorii ani treptele de pensionare se vor egaliza în toată Europa.

UDMR, cu legea educaţiei în mapă

Liderul formaţiunii, Marko Bela, a declarat că parlamentarii UDMR vor vota propunerea preşedintelui, argumentând că "atunci când s-a discutat această problemă în Camera Deputaţilor, am optat pentru această variantă: 63 de ani la femei şi 65 de ani la bărbaţi".

Convocarea făcută de Băsescu la Cotroceni va oferi UDMR ocazia să ceară urgentarea adoptării Legii educaţiei de către Legislativ. Potrivit unor parlamentari ­UDMR, Marko va aduce astăzi în discuţie posibilitatea asumării răspunderii pe acest proiect legislativ, pentru a avea un acord de principiu din partea lui Traian Băsescu.

Tănăsescu: Modificarea legii, o problemă

Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, susţine că reîntoarcerea în Parlament a Legii pensiilor nu înseamnă neapărat o problemă.

"Dar problema majoră cred, în discuţiile care vor urma, este dacă se va aproba de Parlament modificată faţă de cum a fost aprobată iniţial. Atunci probabil că trebuie să vedem care sunt efectele fiscale şi să vedem dacă este nevoie de compensări pe această linie", a afirmat Tănăsescu. Reprezentantul FMI a adăugat că rediscutarea actului normativ va fi analizată în cadrul unor întâlniri cu reprezentanţii Guvernului de la Bucureşti.

Argumentele lui Băsescu, contrazise de Curtea Europeană de Justiţie

Legea pensiilor a stârnit nemulţumirile sindicaliştilor



Indiferent de promisiunile  politicienilor, România va trebui să egalizeze vârsta de pensionare a femeilor la cea a bărbaţilor. Asta se va întâmpla, cel mai probabil, chiar înainte de 2030, cum se prevede în legea retrimisă Parlamentului  de către preşedintele Traian Băsescu.

Discriminare de gen

Pensionarea la vârste diferite pentru femei şi bărbaţi înseamnă discriminare de gen în ceea ce priveşte condiţiile de muncă şi plată, şi încalcă Directiva Europeană 207 din 1976 precum şi Articolul 141 din Tratatul Uniunii Europene. Este vorba de două reglementări care au forţat şi alte state europene să egalizeze vârstele de pensionare.

Cele mai recente cazuri sunt cele ale Italiei şi Greciei, care au urcat anul acesta vârsta de pensionare a femeilor din sistemul public la 65 de ani. Comisia Europeană a ameninţat cu sancţiuni Italia încă din 2007, deoarece femeile se pensionează la 60 de ani şi bărbaţii la 65 de ani. În 2008, Curtea Europeană de Justiţie a emis o sentinţă într-un dosar, în care spunea că această diferenţă reprezintă o formă de discriminare.

Autorităţile italiene au încercat să lungească cât mai mult data egalizării, prezentând mai întâi o formulă în care femeile ajungeau să se pensioneze la 65 de ani abia în 2018, iar într-o variantă ulterioară, în 2016. Sub presiunea Comisiei, Italia a renunţat anul acesta la orice pas intermediar şi, în iulie, a hotărât că femeile se vor retrage din activitate la 65 de ani începând cu 1 ianuarie 2012.

Egalizarea la stat, doar primul pas

Acest lucru este valabil doar pentru femeile din sistemul public, deoarece art. 5 din Directiva Europeană, care vorbeşte despre condiţii egale de muncă şi plată între femei şi bărbaţi, are aplicabilitate doar la stat şi în unităţile subordonate acestuia, potrivit unei decizii a Curţii Europene de Justiţie.

Aşadar, bărbaţii italieni se pensionează la 65 de ani, femeile la 65 de ani, dacă lucrează la stat, şi la 60 de ani dacă sunt în sistemul privat. Acesta este primul pas, au anunţat oficialii italieni, urmând ca în curând să crească şi vârstele pentru femeile din privat.

Cazul Greciei, identic cu al României

La fel s-a întâmplat şi în Grecia, unde tot anul acesta s-a stabilit că femeile de la stat vor ieşi la pensie la 65 de ani, ca şi bărbaţii, şi nu la 63 de ani, aşa cum era până acum.

Cazul Greciei seamănă perfect cu cel al României, dată fiind argumentaţia din dosar. La 26 martie 2009, Curtea Europeană stabilea că pensionarea mai devreme a femeilor nu se poate justifica prin faptul că acestea muncesc mai mult în gospodărie, cresc copiii şi au grijă de bătrânii din familie.

Curtea dădea astfel satisfaţie grupurilor feministe din Grecia care susţineau că aceste prevederi avantajoase, în aparenţă, pentru femei, sunt de fapt în defavoarea acestora: mai puţini ani de muncă înseamnă contribuţii mai mici şi, prin urmare, pensii reduse faţă de cele ale bărbaţilor.

Pe de altă parte, acest segment al societăţii civile a explicat că menţinerea diferenţei dintre vârstele de pensionare consolidează modelul vechi de familie şi stereotipurile referitoare la rolul femeilor şi bărbaţilor în societate. Existenţa acestor reglementări, mai spuneau feministele, nu face decât să îngreuneze asimilarea în realitatea grecească a egalităţii de gen. 

Comisia europeană vrea pensionare la 70 de ani

Comisia Europeană a anunţat vara aceasta că fenomenul îmbătrânirii populaţiei de pe continent va obliga cele 27 de state membre să crească vârsta de pensionare la 70 de ani, până în 2060. Recomandarea actuală este ca toate ţările UE să ajungă la 65 de ani, vârsta de pensionare, cu cât mai puţine excepţii de la lege.

Calendarul reexaminării

Cererea de reexaminare trimisă de şeful statului la Senat va trebui introdusă pe ordinea de zi a plenului în cel mult 30 de zile.

Documentul va fi prezentat în şedinţa de marţi a Biroului Permanent şi repartizat senatorilor din Comisia de muncă, unde va ajunge cel mai probabil miercuri. Membrii Comisiei vor analiza solicitarea preşedintelui şi vor întocmi un raport la care se vor putea aduce amendamente, după care vor urma dezbaterea în plen şi votul final.

Chestorul Senatului Ioan Chelaru (PSD) crede că Legea pensiilor ar putea fi adoptată „într-o săptămână două".

După ce va trece de Senat, legea va ajunge la Cameră unde va repeta acelaşi traseu: Birou Permanent, Comisia de muncă, apoi dezbatere şi vot în plen.

Potrivit secretarului Camerei, Dumitru Pardău, solicitarea ar putea sta la comisie cinci zile pentru întocmirea raportului şi alte şapte pentru amendamente, iar legea ar putea fi retrimisă spre promulgare după două săptămâni.

Legea pensiilor a stârnit nemulţumirile sindicaliştilor
Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite