Valea Drăganului, poarta de intrare în Apuseni

de Cluj Napoca, la jumătate distanţei, se află comuna Poieni. Aproape de centrul comunei, pârâul Drăgan se varsă în Crişul Repede, ce însoţeşte şoseaua până la graniţa de vest.

de Cluj Napoca, la jumătate distanţei, se află comuna Poieni. Aproape de centrul comunei, pârâul Drăgan se varsă în Crişul Repede, ce însoţeşte şoseaua până la graniţa de vest. Drăganul coboară la vale din inima Apusenilor, după ce şi-a mărit debitul, cu Neşul şi Crăciunul, la 20 de km în amonte. Zona nu a fost ocolită de marea sistematizare din anii "70, când un baraj uriaş de beton, pus la confluenţa celor trei pârâuri, a dus la formarea celui mai mare lac de acumulare din Apuseni, de la Floroiu. Priveliştea de pe baraj este de-a dreptul magnifică, munţii ridicându-se din apă, iar în spate căscându-se hăul. Poţi ajunge aici pe un drum judeţean, pe lângă cabane mai vechi şi câteva pensiuni turistice, apărute recent. Din păcate, şina vechii mocăniţe, care deservea exploatarea forestieră, a fost scoasă de mai mulţi ani.

Vlădeasa, nod de trasee turistice
De la baraj, se creează două opţiuni. Pe drumul din dreapta, ajungi repede în judeţul Bihor, unde poţi vedea lacul Leşu. În stânga, ajungi la Zărna, de unde, în două ore de mers pe jos, ajungi la cota 1.840. Cu o maşină de teren, poţi ajunge chiar mai repede. Vlădeasa poate fi asediată din toate direcţiile - Valea Drăganului, Zărna, Bologa, Mărgău sau Săcuieu. Deasupra cabanei vechi mai este doar staţia meteorologică. Dinspre Valea Drăganului se poate urca pe jos, pe un drum marcat, accesibil tot anul, de circa 12 km, cu o diferenţă de nivel de 1.000 de metri, care ar putea fi parcurşi în circa 4 ore şi jumătate, prin Valea Vişagului, Dealul Mâncii, şaua Bogdănesei, Poienile Bănişorul şi Frânturi. Turiştii care au la dispoziţie doar un sfârşit de săptămână se mulţumesc doar cu ocolul Vlădesei, care se poate face în alte cinci ore, pornind de la cabana cu acelaşi nume, în alte 5 ore, la diferenţa de nivel rămasă, de circa 500 metri. Sau cu traseul mai dificil al Cascadei de la Răchiţele, cu cei aproape 30 de km, care poate fi străbătut în circa 10 ore, cu o diferenţă de nivel de aproape 1.400 metri, care te poartă prin Piatra Mare şi Firezul Rogojanului. Cei care s-au mulţumit cu cabanele de pe Valea Drăganului mai pot vedea cetatea medievală şi amplasamentul unei vechi cetăţi romane din satul Bologa, situate în apropierea carierei de la Poieni.

Trasee pentru curse lungi
Dar din Drăgan şi apoi din Vlădeasa se poate merge mult mai departe. Turiştii obişnuiţi cu drumurile de creastă vor continua marşul spre cumpăna apelor, unde se întretaie circa 35 de trasee pietonale marcate, care străbat porţiunea dintre Arieş şi Criş. Din Vlădeasa poţi ajunge până în Padiş, în zona Cetăţilor Ponorului-Galbena, după un traseu de circa 11 ore, de 36 km, care te poartă prin pietrele Albe, Piatra Tâlharului, Poiana Onceasa, Tăul Vărăşoaia, Caban din Padiş. Iar de aici, Peştera Scărişoara, Gârda sau Arieşeni, mai este doar un pas. Sau, la jumătatea distanţei, pe lângă vârful Buteasa, la intersecţia din şaua Cumpăniţelu, poţi s-o iei la dreapta (vest), circa 3 ore, spre Stâna de Vale, sau spre stânga (est), pe Valea Someşului Cald. În toate direcţiile, peisajele deosebite sau peşterile te aşteaptă la fiecare pas.