Vaccin aproape expirat la tot cartierul
0
Vaccinul contra cancerului de col uterin expiră în octombrie. Ministerul Sănătăţii îl dă acum gratis şi femeilor care n-au nevoie de el. Ministerul Sănătăţii a decis că şi femeile trecute de prima tinereţe pot să-şi facă vaccinul anti-hpv, deşi ginecologii susţin că imunizarea nu mai este la fel de eficientă după 24 de ani.
Ministerul Sănătăţii (MS) a hotărât ieri extinderea la toate categoriile de vârstă a vaccinării gratuite împotriva virusului papilloma uman (HPV), responsabil de apariţia cancerului de col uterin.
Mai citeşte şi:
Vaccinarea anti HPV, cadou de 1 martie pentru femei
Deşi, la lansarea vaccinării anti-HPV în România, autorităţile sanitare vorbeau despre eficienţa sa la vârsta de 12-14 ani, acum acestea susţin că şi femeile de peste 24 de ani se pot vaccina gratuit, "dar numai la recomandarea medicului ginecolog", şi fără să fixeze o limită maximă de vârstă.
Decizia survine după ce, vreme de doi ani, ministerul a eşuat în demersul de imunizare a fetiţelor de 12-14 ani, vârstă recomandată a fi optimă de specialişti şi de producătorii vaccinului.
Însă pentru vaccinurile contractate în 2008, şi care de atunci zac neutilizate la direcţiile judeţene de sănătate publică, se apropie termenul de expirare, care este octombrie 2010. „Sperăm ca până atunci se vor consuma toate dozele", ne-a spus Amalia Canton, director în cadrul Ministerului Sănătăţii.
Vaccinare şi după 24 de ani
După două campanii ratate în rândul fetiţelor de 12-14 ani, în decembrie 2009, ministerul a făcut prima extensie a imunizării, de la 12 la 24 de ani. Atunci, specialiştii ministerului au început să vorbească despre eficienţa vaccinului şi după vârsta de 14-15 ani, pe motiv că persoanele din intervalul 15 - 24 ani sunt cele mai expuse contactării HPV prin activitate sexuală.
Pripeala ministerului de a consuma acum vaccinul cu femeile de orice vârstă reiese şi din modul în care a fost luată decizia, despre care MS a spus că a survenit "în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii comisiilor de specialitate de medicină de familie şi obstetrică-ginecologie".
Numai că membrii primei comisii ne-au spus că nu au fost solicitaţi pentru această discuţie, iar cea de-a doua ştia de cu totul altă decizie:
"Noi ne-am strâns prin decembrie la minister ca să prelungim vaccinarea până la vârsta de 24 de ani. Acum aud că au extins-o şi peste. Eu recomand vaccinarea, dar perioada de 12-14 ani rămâne de maximă eficienţă, pe urmă efectul scade cu vârsta. Dar, decât să arunce vaccinul, mai bine să-l dea la toată lumea", ne-a declarat Bogdan Marinescu, preşedintele comisiei de obstetrică a MS.
Însă şi alţi specialişti explică inutilitatea vaccinării femeilor trecute de prima tinereţe. Medicul ginecolog Dan Udrea a fost prezent acum doi ani la primele discuţii de informare cu producătorii vaccinurilor anti-hpv.
"Producătorii ne-au spus atunci că după 25 de ani vaccinul nu mai este eficient 100%, iar după 30 de ani putem spune că nu prea îşi mai are rostul. Până atunci ai acumulat deja un număr de parteneri sexuali şi există posibilitatea să fi luat virusul şi să fii deja imunizată", ne-a spus dr. Udrea.
Nu sunt studii clinice peste 24-26 de ani
Ministerul Sănătăţii a contractat în anul 2008 vaccinurile de la doi furnizori, Merck&Co şi GlaxoSmithKline (GSK), care le vând sub denumirile comerciale de Silgard sau Garsasil, respectiv Cervarix.
De la prima companie există studii clinice pe femei până în vârsta de 26 de ani. Cea de-a doua ne-a transmis oficial că „GSK desfăşoară în prezent studii clinice pentru a determina eficacitatea Cervarix la femeile cu vârsta de peste 25 de ani" şi că va da rezultatele lor imediat ce acestea se vor încheia.
GSK mai precizează că are rezultate pozitive privind vaccinarea cu Cervarix la persoane de peste 25 de ani, rezultate pe care
s-au bazat autorităţile medicale din Australia, Mexic şi Filipine.
"Eu recomand vaccinarea, dar perioada de 12-14 ani rămâne de maximă eficienţă, pe urmă efectul scade cu vârsta. Dar, decât să arunce vaccinul, mai bine să-l dea la toată lumea."
Bogdan Marinescu
preşedintele comisiei
de obstetrică a MS
Ministrul Cseke tace
Cseke Attila, ministrul Sănătăţii, nu a răspuns până acum pe ce bază medicală a decis prelungirea vaccinării pentru femeile de orice vârstă. Răspunsul său se lasă aşteptat, mai ales după ce reprezentanţii comisiilor de specialitate ne-au spus că nu au fost consultaţi în această privinţă.
Cancerul şi vaccinul, în cifre
6 românce mor zilnic din cauza cancerului de col uterin.
România se situează pe primul loc în Europa atât în ceea ce priveşte incidenţa cancerului de col uterin, cât şi la rata mortalităţii.
Peste 3.000 de românce sunt diagnosticate, anual, cu cancer de col uterin, iar 2.000 dintre acestea mor.
Cea mai indicată vârstă de vaccinare pentru persoanele de sex feminin este cea de 12 ani, astfel încât ele să fie protejate înainte de a-şi începe viaţa sexuală.
2.600 de fetiţe s-au vaccinat în prima campanie.
În prezent, cea de-a doua campanie de vaccinare a intrat în a doua etapă, adică fetiţele care au primit prima doză la sfârşitul lunii noiembrie 2009 trebuie să se imunizeze în aceste zile cu a cea de-a doua, iar în luna mai să li se facă ultima serie de vaccin.
3.600 de fete între 15 şi 24 de ani s-au imunizat gratuit.
Până anul trecut, 35.000 de femei şi-au cumpărat singure dozele.
Peste 18 milioane de femei din întreaga lume s-au vaccinat.
O afacere de 23 de milioane de euro
Prima campanie de vaccinare gratuită s-a desfăşurat în anul 2008, când Ministerul Sănătăţii (MS), sub conducerea lui Eugen Nicolăescu, a semnat un megacontract pentru achiziţionarea a 330.000 de doze de vaccin.
Ele fuseseră gândite pentru fetiţe între 12 şi 14 ani, care trebuiau să facă fiecare câte trei doze pe parcursul a şase luni. Din cauza unei total ineficiente campanii de informare au fost utilizate doar 2.600 de doze, adică mai puţin de 1%.
O a doua campanie a început în noiembrie 2009, după ce MS a invocat un sondaj realizat în rândul părinţilor care ar fi arătat că 52% la sută din ei sunt de acord ca fiicele lor să primească acest vaccin. Însă nici această campanie nu a reuşit să convingă decât alte 9.000 de copile.
Soluţia Nicolăescu
Eugen Nicolăescu, fostul ministru al Sănătăţii de la acea vreme, se lăuda că a negociat cu producătorii Merck&Co şi GlaxoSmithKline (GSK) un preţ foarte bun, astfel că pentru cele 330.000 de doze a plătit doar 23 de milioane de euro. Pe piaţa liberă, o doză de vaccin costă în jur de 150 de euro.
Acum, Eugen Nicolăescu spune că nu e treaba lui să caute o soluţie pentru momentul când va expira vaccinul: „Nu mă întrebaţi pe mine. Miniştrii care mi-au urmat, când au văzut că fetiţele refuză vaccinarea, trebuiau să scape de doze. Fie să le dea înapoi producătorilor, fie să le distribuie pe la medicii ginecologi sau de familie, prin spitale şi farmacii".
Reprezentanţii MS susţin că până acum nicio doză de vaccin nu a fost plătită. „La început, în 2008, ministerul s-a înţeles cu producătorii să se plătească la cât se utilizează, dar anul trecut, din cauza restricţiilor financiare, producătorii ne-au mai acordat un termen de graţie. Anul acesta avem fonduri alocate, dar probabil vom mai negocia cu cele două firme producătoare în ceea ce priveşte modul de plată", a declarat directoarea din MS, Amalia Canton. Nici pentru campaniile de informare, Ministerul Sănătăţii nu a plătit niciun leu. Banii au venit de la cele două companii producătoare.
GSK a refuzat să ne spună cine va plăti pentru vaccin când acesta va expira, invocând clauze de confidenţialitate ale contractului. Şi fostul ministru Ion Bazac a refuzat să comenteze subiectul.
"Miniştrii care mi-au urmat, când au văzut că fetiţele refuză vaccinarea, trebuiau să scape de doze. Fie să le dea înapoi producătorilor, fie să le distribuie la medicii ginecologi."
Eugen Nicolăescu
fost ministru al Sănătăţii
Se încarcă comentariile...
